28 MAI 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Doi din cinci (39%) dintre părinţii care lucrează peste graniţă nu vor veni acasă pentru Sărbătorile de iarnă
Doi din cinci (39%) dintre părinţii care lucrează peste graniţă nu vor veni acasă pentru Sărbătorile de iarnă

Organizaţia Salvaţi Copiii România, în parteneriat cu Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, lansează o campanie de informare destinată părinţilor care muncesc în străinătate şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, cu privire la modificările legislative adoptate în 2022, de natură a facilita realizarea procedurii de delegare temporară a autorităţii părinteşti. Doi din cinci (39%) dintre părinţii care lucrează peste graniţă nu vor veni acasă pentru Sărbătorile de iarnă, în vreme ce 46% dintre ei spun că vor petrece Crăciunul în ţară, alături de copiii lor, arată datele unei studiu realizat de Salvaţi Copiii România, în rândul beneficiarilor programului dedicat copiilor cu părinţii plecaţi din ţară. Ultimele statistici oficiale, de la finalul lunii septembrie 2022, indică un număr de 73.868 de copii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate înregistraţi în evidenţele serviciilor publice de asistenţă socială, dintre care 21.276 au ambii părinţi plecaţi peste hotare sau provin din familii în care părintele unic susţinător este plecat. Lipsa părinţilor sau a reprezentantului legal poate determina limitarea accesului copiilor la servicii de sănătate, educaţie şi beneficii sociale.

Gabriela Firea, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse: „Copiii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate trăiesc o dramă. Sunt suflete forţate să se maturizeze înainte de vreme. Prioritatea noastră este ca ei să nu sufere mai mult decât o fac deja, căci, cu siguranţă, chiar dacă părinţii, prin eforturi mari, au grijă de familiile rămase acasă, copiii simt profund lipsa oamenilor dragi. Până acum, aceşti copii rămâneau în grija bunicilor sau a rudelor apropiate, fără ca părinţii să declare situaţia în mod oficial. În lipsa părinţilor, mulţi dintre copiii rămaşi în grija rudelor nu au avut acces la servicii de sănătate sau educaţie, ba chiar trăiau în condiţii improprii. Această modificare legislativă era esenţială. Îi obligă pe cei care-şi asumă creşterea copiilor să o facă legal, iar copiii să beneficieze de toate drepturile pe care le au: acces la educaţie, servicii de sănătate, îngrijire adecvată fiecărei vârste. Pentru acest obiectiv, pe care îl consider extrem de important, am înfiinţat la Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse un departament special care se va ocupa de problemele copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în afara ţării. De asemenea, lucrăm la Observatorul Naţional al Copilului, o bază de date care va cuprinde informaţii despre toţi copiii din România şi în special pe cei aflaţi în situaţii dificile. În paralel, aşteptăm proiecte din partea primarilor pentru realizarea reţelei celor 150 de centre de zi pentru care avem 50 de milioane de euro fonduri nerambursabile prin PNRR.”

Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România, a explicat: „Deja un fenomen cronicizat în România, copiii ai căror părinţi muncesc în alte ţări se găsesc într-o situaţie vulnerabilă, atunci când ambii părinţi sunt plecaţi, fără a fi delegat autoritatea părintească. Astfel, pe lângă trauma dată de absenţa părintelui, aceşti copii se confruntă cu situaţii limită, care le pot periclita accesul la educaţie şi servicii sociale”.

Consecinţele situaţiei în care delegarea temporară autorităţii părinteşti nu este făcută:
- În afară de urgenţele care ameninţă viaţa sau care ar putea produce consecinţe grave cu privire la sănătatea sau integritatea copilului - în care medicul are dreptul să realizeze procedura fără acordul reprezentantului legal -, nu pot fi realizate investigaţii şi intervenţii medicale, făcând imposibilă uneori chiar diagnosticarea copilului care nu are un reprezentant legal.  Astfel, vaccinarea copilului, orice intervenţie chirurgicală majoră sau chiar minoră (de exemplu operaţie de amigdalită, operaţie de extracţie de polipi, intervenţii stomatologice pentru tratarea unor infecţii), dar a cărei lipsă poate determina situaţii cronice grave, intervenţii ce presupun transfuzii de sânge, investigaţii precum RMN sau tomografie computerizată, consultaţii ginecologice nu pot fi făcute în lipsa acordului reprezentantului legal al copilului.
- În ceea ce priveşte educaţia, legea prevede că toate deciziile legate de şcolarizarea copilului sunt luate de părintele, tutorele sau reprezentantul legal al copilului, astfel că, în absenţa acestora, înscrierea copilului în învăţământul preşcolar, în învăţământul primar şi la testarea naţională de la finalul clasei a VIII-a nu sunt posibile. Totodată, nu sunt posibile nici alte demersuri legate de şcoală: obţinerea unei burse, transferul între şcoli, deplasări în afara şcolii (deplasări în oraş, excursii, tabere), acestea din urmă foarte necesare pentru copiii implicaţi în activităţi extraşcolare - olimpiade, concursuri şcolare/sportive.
- În lipsa părinţilor sau reprezentantului legal, pentru copiii cu vârsta de peste 14 ani nu poate fi obţinută cartea de identitate.

Principalele modificări legislative care vizează protecţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, adoptate în 2022:
- Introducerea explicită a posibilităţii iniţierii procedurii de delegare temporară a autorităţii părinţeşti de către părinţii deja plecaţi la muncă în străinătate. Această modificare a rezultat din necesitatea reglementării situaţiei legale a copiilor ai căror părinţi pleacă în străinătate fără a putea iniţia această procedură înainte de plecare, fie pentru că nu au suficient timp, fiind implicaţi în joburi despre care află cu foarte puţin timp înainte de plecare, fie pentru că nu au la dispoziţie informaţiile necesare la timp.
- Introducerea posibilităţii desemnării drept persoană care să asigure creşterea şi îngrijirea copilului, pe lângă rudele până la gradul III inclusiv şi a persoanelor care fac parte din reţeaua socială a copilului, faţă de care acesta a dezvoltat relaţii de ataşament sau s-a bucurat de viaţa de familie. Această modificare va îmbunătăţi situaţia copiilor care anterior erau nevoiţi să schimbe localitatea de domiciliu şi şcoala pentru a rămâne în îngrijirea rudelor, chiar dacă puteau rămâne în îngrijirea unor prieteni de familie din localitate.
- Menţionarea posibilităţii prelungirii succesive a delegării temporare, pe durata lipsei părinţilor, pentru perioade de cel mult un an, pentru a evita apariţia situaţiilor în care printr-o interpretare restrictivă această desemnare s-ar fi putut realiza doar pentru un an, fără prelungirea sa succesivă.
- Menţionarea expresă a necesităţii efectuării anchetei psihosociale de către serviciul public de asistenţă socială la domiciliul persoanei desemnate.

Necesitatea realizării acestor modificări a fost fundamentată de concluziile analizelor şi studiilor realizate în cadrul unui proiect naţional implementat de Salvaţi Copiii România, în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie la nivel naţional şi cu Direcţii Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului la nivel judeţean şi propunerile formulate în cadrul unor grupuri de lucru inter-instituţionale la nivel înalt care au vizat această categorie de copii.

Campania de informare pe tema obligaţiilor părinţilor în ceea ce priveşte delegarea autorităţii parentale în perioada lipsei lor din ţară va include: transmiterea de materiale de informare şi recomandări de aplicare către Direcţii Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) şi Servicii Publice de Asistenţă Socială (SPAS), activităţi de informare şi suport socio-educaţional pentru copii şi aparţinători prin intermediul centrelor locale Salvaţi Copiii, dezbateri regionale şi judeţene, caravane locale de informare organizate în mediul rural, campanii de conştientizare la puncte de trecere a frontierei aeriene şi terestre (în parteneriat cu Poliţia de Frontieră şi Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti), campanie online (www.copiisinguriacasa.ro).

„Prin aceste intervenţii, ne propunem să ajungem direct la peste 31.000 de persoane, părinţi/persoane în grija cărora au rămas copiii, membri ai comunităţii şi specialişti din domeniul asistenţei sociale şi educaţiei, iar cu sprijinul DGASPC-urilor şi SPAS-urilor, în toate localităţile care se confruntă cu fenomenul migraţiei economice a părinţilor peste hotare. Toate acestea vor fi dublate de o campanie media”, potrivit Organizaţiei Salvaţi Copiii.


Articole înrudite