Protestele de stradă din România pun în lumină o lipsă de încredere în întreaga clasă politică şi faptul că politicienii sunt rupţi de realitate, nereuşind să abordeze cauzele socio-politice ale nemulţumirilor. Deşi opoziţia agită apele, capitalizarea nemulţumirii publice într-o mişcare pro-opoziţie va eşua probabil, relevă presa internaţională.
The Guardian face un istoric al evenimentelor
În cei 22 de ani care s-au scurs de la căderea regimului Ceauşescu în România, piaţa liberă şi privatizarea s-au transformat în nişte mantre atotvindecătoare invocate de aproape toţi cei care s-au aflat la putere. Preşedintele Traian Băsescu, care a preluat mandatul în 2004, este unul dintre principalii susţinători ai retragerii influenţei statului dintr-o varietate de domenii - cel mai recent, sistemul de sănătate românesc, comentează Cristian Cercel, doctorand în ştiinţe politice la Universitatea din Durham, Marea Britanie, autorul articolului publicat de ziarul britanic The Guardian în ediţia de luni.
Săptămâna trecută, proiectul de lege privind reforma sistemului de sănătate a declanşat demisia subsecretarului de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, extrem de popular şi medic de terapie intensivă. Acest lucru a generat o serie de proteste, care s-au transformat rapid în proteste împotriva regimului însuşi. Arafat, un palestinian naturalizat, este fondatorul unuia dintre cele mai de succes sisteme de urgenţă din Europa de Est. Multe spitale din România ar putea fi anticamere ale morţii, dar sistemul pe care l-a fondat el este unul din puţinele lucruri despre care mulţi români cred că funcţionează adecvat - salvând literalmente vieţi.
Intervenţia telefonică „agitată” şi „arogantă”, potrivit autorului articolului, în direct, în timpul unui show TV - în care preşedintele Băsescu l-a acuzat pe Arafat că are „vederi de stânga” din cauza opoziţiei sale faţă de transformarea sistemului de urgenţă într-o "piaţă" în care companiile private ar avea permisiunea de a accesa fonduri de la stat - a dus la demisia medicului şi, mai important, la un val naţional de sprijin faţă de acesta. România apatică din punct de vedere politic, ţara unde nu au loc proteste, a redescoperit peste noapte demonstraţiile de stradă.
În faţa unei astfel de opoziţii din partea societăţii, Băsescu a anunţat vineri că proiectul de lege va fi retras. Cu toate acestea, el a afişat încă o dată un grad incredibil de aroganţă - este de părere analistul - afirmând: "Înţeleg că foarte mulţi sunt mulţumiţi cu actualul sistem de sănătate", interpretând opoziţia publică faţă de transformarea sistemului de sănătate într-o piaţă drept opoziţie faţă de ameliorarea acestuia în general, dovedind astfel o lipsă profundă de legătură cu realitatea.
În urma discursului său protestele au continuat, dezvăluind o scindare clară între clasa politică a ţării şi oamenii de pe stradă. Demisia lui Raed Arafat a fost doar scânteia care a permis mobilizarea politică. Oamenii au continuat să se adune în marile oraşe în cursul weekendului, protestând în numele unei varietăţi de cauze. Pentru prima dată de la începutul anilor 1990, Piaţa Universităţii din Bucureşti a devenit încă o dată locul unor manifestaţii publice critice.
Nemulţumirea faţă de actualii lideri este desigur cea care îi determină pe oameni să iasă în stradă. Dar ar fi o greşeală să se considere aceste demonstraţii pur şi simplu îndreptate împotriva lui Băsescu şi a guvernului său, crede analistul. Protestatarii au nevoie de figuri pe care să-şi descarce furia, dar reticenţa opoziţiei de a capitaliza aceste demonstraţii pune în lumină până acum lipsa de încredere în întreaga clasă politică. Liderii opoziţiei, cum ar fi „socialistul-şampanie” Victor Ponta sau liberalul Crin Antonescu - un parlamentar care participă rar la sesiunile legislativului - sunt foarte conştienţi de faptul că orice încercare deschisă de a capitaliza nemulţumirea publică şi a o transforma într-o mişcare pro-opoziţie va eşua probabil.
Băsescu şi liderii Partidului Liberal Democrat de guvernământ au lipsit din spaţiul public în acest weekend, sugerând prin aceasta că le pasă de protestatari la fel de mult cât de creşterea viermilor de mătase, afirmă semnatarul articolului. Cei mai vizibili reprezentanţi ai statului în ultimele două zile au fost de la poliţie, ceea ce implică faptul că situaţia este considerată în primul rând o problemă de lege şi ordine. Violenţa, după cât se pare confiscată de "huliganii fotbalului" printre protestele paşnice de la Bucureşti - o sugestie difuzată atât de poliţie, cât şi de mass-media - se potriveşte perfect acestei abordări. Protestele au devenit într-adevăr violente, dar violenţa nu a fost în niciun caz prerogativa protestatarilor. Poliţia a fost excesiv de brutală, aşa cum sugerează mai multe filme de pe YouTube şi relatări, subliniază analistul.
Ministrul afacerilor externe Teodor Baconschi s-a referit la protestatari, pe blogul său, ca fiind un produs al "mahalalei violente şi inepte'', în timp ce deputatul Iulian Urban, un alt blogger liberal-democrat, a sugerat că cei care nu sunt de acord cu proiectul de lege privind sistemul de sănătate sunt nişte "viermi care îşi merită soarta".
Prin faptul că nu au reuşit să abordeze cauzele socio-politice ale protestelor, oficialii români au adoptat discursuri de tipul celor folosite şi de alte autorităţi din ţări europene, în situaţii similare. Situaţia aminteşte foarte mult de poziţia lui Nicolas Sarkozy cu privire la revoltele din 2005, de la periferiile din Franţa, sau de poziţia lui David Cameron cu privire la revoltele de la Londra.
Cererile protestatarilor din România sunt politice, iar cererile politice au nevoie de răspunsuri politice serioase. Dacă autorităţile române continuă cu încăpăţânare să se comporte ca şi cum nu acesta ar fi cazul, "mahalaua violentă şi ineptă" i-ar putea forţa pe politicienii români să dea socoteală în faţa electoratului, conchide analistul.
Publicaţia Arutz Sheva vorbeşte de problemele româneşti din sănătate
Ziarul israelian Arutz Sheva relevă că România nu a experimentat un plan de salvare aşa cum au făcut Grecia, Irlanda şi Portugalia. Cu toate acestea, se poate spune că împrumutul de 20 de miliarde de euro acordat ţării în 2009 a inaugurat austeritatea, care este acum regula în Europa de Vest. Salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%, iar cheltuielile guvernamentale retezate.
Unul din sectoarele cele mai afectate a fost sănătatea. Spitalele lipsite de fonduri s-au aprovizionat insuficient - sau, uneori deloc - cu antibioticele esenţiale. Cei care nu au avut resurse pentru a plăti spitalizarea au murit. În contextul în care salariile au scăzut, mulţi medici şi asistente medicale au căutat locuri de muncă în străinătate.
Un articol recent din presa britanică a relatat că ''National Health Service'' (NHS) din Marea Britanie a făcut economii angajând lucrători bulgari şi români din domeniul sănătăţii, dar fără a avea cunoştinţe rudimentare de limba engleză, acest fapt ducând uneori la decese. Marea Britanie stă mai bine decât România, care se confruntă cu o lipsă flagrantă de personal medical. Ironia este că, potrivit guvernului, cheltuielile cu asistenţa medicală de stat au totalizat anul trecut 24,3 miliarde lei (7,10 miliarde dolari), comparativ cu 11 miliarde de lei în 2005.
Guvernul a decis că privatizarea este răspunsul şi a încercat să introducă un proiect de lege privind sănătatea. Acest lucru a determinat demisia lui Raed Arafat („nicio legătură cu liderul terorist Yasser Arafat”, ţine să sublinieze ziarul israelian). Medicul palestinian, născut la Damasc, a venit în România să studieze în perioada regimului Ceauşescu şi a rămas aici, devenind cetăţean român. A devenit un expert în serviciul de urgenţă mobil în colaborare cu departamentul de descarcerare al pompierilor. A răspuns de unul dintre puţinele domenii care au ameliorat sănătatea, iar demisia sa a contribuit la declanşarea revoltelor.
Protestatarii, întăriţi de huliganii fotbalului, au readus steagul românesc cu centrul decupat, emblema revoltei anti-Ceauşescu.
Premierul Emil Boc a încercat să atingă coarda sensibilă a conaţionalilor săi şi i-a asigurat că simte durerea lor. El le-a cerut să compare situaţia lor cu alte ţări europene în care guvernul a fost nevoit să concedieze multe persoane. Şeful guvernului a avertizat totodată că demonstraţiile violente se vor reflecta asupra stabilităţii economice a ţării şi astfel cresc costurile de împrumut pentru România.
Opoziţia agită apele, relevă EurActiv
EurActiv punctează că eforturile guvernului de a adopta un proiect de lege controversat privind sănătatea a declanşat protestele, unele violente, care s-au înmulţit ca ciupercile în demonstraţii de nemulţumire mai largi privind economia şi conducerea ţării.
Crin Antonescu, preşedintele Partidulului Naţional Liberal (PNL), le-a cerut susţinătorilor săi să se alăture protestelor, în mod paşnic. Antonescu cere alegeri anticipate pentru a îndepărta guvernul care a "intimidat" ţara în ultimii ani. El a înfiinţat, de asemenea, un forum online pentru a culege semnături pentru demiterea preşedintelui Băsescu.
