Patronatul Investitorilor Autohtoni consideră că direcţionarea investiţiilor în sectoarele economice cel mai puţin competitive în plan european, cu productivitate foarte scăzută, costuri de personal mici şi grad redus de calificare a forţei de muncă, precum fabricarea produselor textile, prelucrarea lemnului, tăbăcirea pieilor, încălţăminte şi marochinărie, creşte semnificativ riscul de cheltuire ineficientă a fondurilor publice şi de estompare a impactului aşteptat, ca urmare a utilizării instrumentelor structurale în procesul de dezvoltare a mediului de afaceri în general şi a IMM-urilor în special.
Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, şi vicepremierului Vasile Dîncu, Patronatul Investitorilor Autohtoni doreşte să atragă atenţia asupra unei "stări de fapt anormale" ce caracterizează cadrul actual de alocare şi direcţionare a fondurilor europene nerambursabile, cu precădere prin intermediul Programului Operaţional Regional 2014 — 2020, "ce poate avea profunde implicaţii negative asupra dezvoltării economice regionale a României, în perioada următoare".
"(...) constatăm faptul că subvenţiile acordate în cadrul programelor de finanţare europeană fie nu sunt suficient direcţionate către industria prelucrătoare (principalul angajator la nivel naţional), fie sunt destinate unor sectoare economice care nu prezintă nicio perspectivă reală de a genera valoare adăugată la nivel regional şi de a spori competitivitatea economică naţională în raport cu pieţele externe. Cu titlu de exemplu, în Strategia Naţională de Competitivitate 2014-2020, sunt identificate ca sectoare prioritare de dezvoltare din sfera industriei prelucrătoare domeniile textile şi pielărie, respectiv lemn şi mobilă, care se află la nivel european între primele cinci industrii necompetitive şi fără perspective de a genera valoare adăugată", afirmă investitorii.
În acest sens, Patronatul Investitorilor Autohtoni face referire la un studiu recent realizat din care rezultă că, la nivelul României, industria prelucrătoare constituie principalul sector angajator, cu un număr de 1.185.617 contracte de muncă, reprezentând circa 25% din totalul contractelor de muncă înregistrate la nivel naţional în anul 2015.
"Analizând particularităţile structurale ale industriei prelucrătoare din România, a reieşit faptul că acest sector industrial este specializat preponderent în domenii precum: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte — 148.806 contracte de muncă, fabricarea de mobilă — 60.005 contracte de muncă, fabricarea articolelor de marochinărie şi încălţăminte — 48.893 contracte de muncă etc, în timp ce structura forţei de muncă din România se caracterizează printr-o pondere relativ ridicată a lucrătorilor necalificaţi în total personal", spune patronatul.
Investitorii români atrag atenţia asupra faptului că aceste sectoare industriale, în care economia românească tinde să se specializeze, constituie la nivel european domenii industriale caracterizate prin productivitate scăzută şi cerinţe reduse de calificare a forţei de muncă.
"Conform Eurostat, fabricarea de mobilă, tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor textile şi, în special, fabricarea articolelor de încălţăminte sunt domenii caracterizate prin niveluri ale productivităţii muncii ce variază între 19.000 — 35.000 euro/angajat anual şi care, în consecinţă, nu generează valoare adăugată şi nu pot constitui fundamentul unei dezvoltări economice durabile la nivel regional sau naţional, mai ales în condiţiile în care, în contrapartidă, domeniile identificate la nivel european ca intens generatoare de valoare adăugată sunt cvasi-inexistente în economia autohtonă'', spun aceştia.
Potrivit sursei citate, în mod concret, la nivelul Programului Operaţional Regional, se constată faptul că "în cadrul mult-aşteptatei operaţiuni 2.2., văzută ca una dintre principalele surse de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor IMM-urilor în perioada 2014-2020, lista codurilor CAEN eligibile pentru industria prelucrătoare cuprinde doar grupele 13, 14, 15, 16, 26 şi 29 (conform CAEN Rev. 2), adică doar 6 grupe din 24 (!), proporţie evident subevaluată pentru un sector economic principal la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul de contracte de muncă arondate".
În plus, Patronatul Investitorilor Autohtoni menţionează că grupa 13 include activităţi referitoare la fabricarea produselor textile, grupa 14 activităţi referitoare la prelucrarea lemnului, grupa 15 activităţi referitoare la tăbăcirea pieilor, încălţăminte şi marochinărie, "adică sectoarele economice cel mai puţin competitive în plan european, cu productivitate foarte scăzută, costuri de personal de asemenea scăzute şi grad redus de calificare a forţei de muncă".
Totodată, oamenii de afaceri români avertizează că specializarea economiei româneşti pe sectoare de activitate cu valoare adăugată scăzută şi productivitate a muncii scăzută este, de regulă, relaţionată direct cu nivelurile salariale ale personalului care îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii; astfel, nivelurile salariale scăzute cu care sunt remuneraţi angajaţii români plasează ţara noastră pe penultima poziţie în Europa, cu o medie de 7.200 euro/cap de locuitor, în faţa Bulgariei (5.700 euro/cap de locuitor), dar la o distanţă uriaşă de primele poziţii din ierarhie, respectiv Luxemburg (80.500 euro/cap de locuitor), Norvegia (67.600 euro/cap de locuitor) sau Elveţia (57.100 euro/cap de locuitor).
"Fără a solicita în vreun fel restrângerea sectoarelor economice eligibile pentru primirea de subvenţii prin intermediul finanţărilor europene nerambursabile, Patronatul Investitorilor Autohtoni subliniază faptul că direcţionarea investiţiilor în sectoarele economice menţionate mai sus creşte semnificativ riscul de cheltuire ineficientă a fondurilor publice şi de estompare a impactului aşteptat ca urmare a utilizării instrumentelor structurale în procesul de dezvoltare a mediului de afaceri în general şi a IMM-urilor în special", spun aceştia.
Ei apreciază că, în primă instanţă, este oportună o extindere a domeniilor eligibile pentru accesarea de finanţări nerambursabile, prin includerea în lista codurilor CAEN eligibile a unui număr cât mai ridicat de grupe aparţinând industriei prelucrătoare, cu un accent special pe sectoarele emergente la nivel european, pentru care există perspectiva competitivităţii pe un orizont de timp mediu sau lung.
"Ulterior, susţinem că este necesară chiar o încurajarea investiţiilor în aceste domenii cu adevărat prioritare prin prisma potenţialului de a genera valoare adăugată, prin departajarea lor în cadrul evaluării tehnico-financiare, prin acordarea unor punctaje suplimentare în funcţie de indicele de competitivitate al respectivelor industrii calculat la nivel european, şi nu prin raportare la Strategia Naţională de Competitivitate, cum se procedează în prezent, în condiţiile în care aceasta, conform tuturor statisticilor europene, nu este ancorată într-o perspectivă progresistă şi inovativă de dezvoltare, ci într-o abordare tradiţionalist-necompetitivă", mai spune Patronatul Investitorilor Autohtoni, în scrisoarea deschisă.
