Seceta amenință securitatea energetică a Europei: Centrala de la Cernavodă oprită, iar Ungaria recurge la măsuri extreme pe Dunăre

Deficitul tot mai mare de apă din Europa s-a transformat dintr-o criză agricolă într-o vulnerabilitate majoră pentru sistemul energetic național și continental. Cu aproximativ 65% din producția europeană de electricitate dependentă de resursa de apă, seceta severă și scăderea istorică a debitelor râurilor au forțat deja oprirea unor capacități critice de producție, crescând dependența de importuri și presiunea pe prețuri.

România pierde 20% din producția de energie prin oprirea reactoarelor de la Cernavodă

Nivelul scăzut al Dunării a impus oprirea ambelor reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, indisponibilizând o capacitate totală de 1.412 MW. Această pierdere reprezintă o cincime din producția națională de electricitate, iar în condițiile în care țara importa deja circa 1.700 MW la un consum de 7.000 MW, necesarul de energie adusă din exterior ar putea depăși pragul de 2.500 MW. Deși s-a încercat menținerea alimentării prin dragare, diguri temporare și devierea apelor, eșecul intervențiilor a obligat autoritățile să repornească o unitate pe lignit, să solicite marilor consumatori reducerea utilizării în orele de vârf și să analizeze modificări permanente la nivelul albiei brațului Bala.

Ungaria scufundă barje pe Dunăre pentru a salva centrala de la Paks

O situație critică se înregistrează și în Ungaria, unde debitele scăzute ale Dunării au redus activitatea centralei nucleare Paks la doar 10% din capacitatea sa obișnuită de 2.000 MW. Pentru a ridica nivelul apei la punctul de captare cu 20 de centimetri, Guvernul de la Budapesta a decis scufundarea a două barje de 80 de metri lungime. În paralel, este planificată construirea unui prag subacvatic din piatră în valoare de 19 milioane de dolari, investiție considerată minimă pe lângă pierderile lunare de 50 de miliarde de forinți cauzate de reducerea producției.

Impactul valurilor de căldură asupra centralelor din Europa

Problema răcirii afectează un număr tot mai mare de state membre UE, având în vedere că o treime din totalul apei captate în Uniune este utilizată pentru răcirea centralelor nucleare și termice. În Franța, mai multe reactoare au fost oprite sau restricționate din cauza depășirii limitelor de temperatură ale apelor evacuate pe Sena și Garonne. Această suprapunere între secetă și valurile de căldură creează un efect de cascadă: consumul de electricitate crește masiv din cauza aparatelor de aer condiționat exact în momentele în care capacitatea de generare a centralelor este la un nivel minim.

Ca răspuns la încălzirea accelerated a continentului, Uniunea Europeană pregătește un plan de investiții de 15 miliarde de euro derulat prin Banca Europeană de Investiții pentru perioada 2025–2027, care vizează creșterea eficienței utilizării apei, digitalizarea rețelelor și adaptarea infrastructurii critice la noul context climatic.