Papagalul Micul Alexandru poate învăţa până la 250 de cuvinte

 
Luni, 19 Octombrie 2015 00:00
Publicat în Pet Mania
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Inteligent, cu o personalitate puternică, papagalul Micul Alexandru se ataşează foarte repede de stăpân şi are capacitatea de a imita limbajul uman, ceea ce îl face să fie foarte îndrăgit ca pasăre de companie.

Micul Alexandru (Psittacula krameri) face parte din familia Psittaculidae. Sunt cunoscute patru subspecii, între care diferenţele sunt foarte mici: Psittacula krameri krameri şi Psittacula krameri parvirostris, ambele originare din Africa (Senegal, Uganda, Somalia, Sudan, Africa de Sud) şi Psittacula krameri manillensis şi Psittacula krameri borealis, ambele originare din Asia (India, Pakistan, Nepal).

Se spune că atât Micul Alexandru, cât şi Marele Alexandru şi-au primit numele după Alexandru Macedon, cel care i-ar fi adus pentru prima dată în Europa.

Micul Alexandru se distinge prin ciocul roşu încovoiat şi coada lungă (care atinge lungimi între 15-18 cm), compusă din 12 pene. Penajul, în general, de culoare verde-măr, este completat în culori de penele de pe interiorul aripilor şi al cozii, care sunt galbene, iar coada are două dintre pene albastre. Picioarele sunt gri. Lungimea unei aripi este cuprinsă între circa 15 şi 17,5 cm. Micul Alexandru atinge la maturitate o dimensiune de circa 40 cm (inclusiv coada), şi o greutate între 120-140 g. Masculii speciei se disting datorită cercului de culoare neagră din jurul gâtului, ce se dezvoltă la vârsta de 3 ani, care nu este prezent la femele, nici la pui, indiferent de sex.

Micul Alexandru este o pasăre veselă şi sonoră. El se numără printre speciile care vorbesc pronunţând cuvintele cu o claritate uimitoare şi care pot învăţa un vocabular bogat (de chiar până la 250 de cuvinte). Învaţă să vorbească datorită faptului că îşi consideră stăpânii ca fiind semenii lor, cu care doresc să interacţioneze şi a căror atenţie o doresc. În captivitate, este important să beneficieze de atenţie constantă din partea proprietarului pentru a deveni şi a rămâne o pasăre sociabilă, docilă, jucăuşă, deloc capricioasă. El poate imita cu uşurinţă cele mai diverse tipuri de zgomote, de la soneria telefonului până la ciripitul altor păsărele.

Acest papagal are nevoie de o colivie înaltă, cu dimensiuni de 60 cm lungime x 45 cm lăţime x 90 cm înălţime, cu o distanţa între zăbrele nu mai mică de 1,25 cm, pentru a se simţi confortabil, potrivit www.animale.ro. În interiorul ei are nevoie de stinghii şi jucării multiple care să îi menţină viu interesul şi curiozitatea. Este recomandat să fie ţinut în colivie cel mult cu perechea sa, întrucât are tendinţa să dezvolte comportamente agresive vizavi de alte exemplare.

Papagalului Micul Alexandru îi place să facă baie sau să fie stropit cu apă. O dată pe săptămână, trebuie curăţate beţele din colivie şi jucăriile, iar podeaua la două săptămâni. Apa trebuie menţinută tot timpul proaspătă. Este indicat să aibă amenajat în colivie un loc cu nisip foarte fin, fiind obişnuit să-şi tăvălească fructele în nisip şi apoi să le savureze.

Dieta trebuie să fie echilibrată. Pe lângă amestecurile speciale pentru papagali adulţi, compuse preponderent din seminţe de floarea-soarelui, alte seminţe şi alune în coajă, mesele pot fi completate cu fructe, legume, nuci, arahide şi migdale în cantităţi reduse. Îi plac mai toate fructele cu condiţia să fie coapte, între acestea predominând mărul şi banana. Micul Alexandru adoră fructele oleaginoase, precum nucile, însă acestea trebuie oferite doar ca gustare ori recompensă.

Reproducerea unei perechi de papagali Micul Alexandru este recomandată după vârsta de 2 ani a exemplarelor. Atunci când exemplarele acceptă apropierea fizică şi îşi ciugulesc reciproc penele, este semn că există compatibilitate. Femela depune ouăle (între 3 şi 6) într-un cuib special amenajat, iar după 23-24 de zile apar puii Micul Alexandru. Femela beneficiază de ajutorul masculului în îngrijirea puilor.

Aceste păsări sunt rezistente în faţa bolilor, dar asemeni şi celorlalte specii de papagali, simptomele de boală sunt: balonare, apatie, refuzul hranei şi al apei, diaree, vomă, strănut, ochi apoşi. Dacă prezintă unele dintre aceste simptome, trebuie să-i vadă medicul veterinar.

Pentru papagalii Micul Alexandru ţinuţi în captivitate, speranţa de viaţă este de 30-34 de ani.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu