29 MARTIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Unele maimuţe femele sunt capabile să răsplătească masculii curajoşi şi să îi pedepsească pe cei laşi
Unele maimuţe femele sunt capabile să răsplătească masculii curajoşi şi să îi pedepsească pe cei laşi

Maimuţele femele din specia vervet obişnuiesc să incite masculii să ia parte la lupte contra grupurilor rivale şi să îi răsplătească pe cei mai curajoşi. În schimb, ele îi agresează pe masculii care au o atitudine mai precaută în timpul conflictelor, conform unui studiu, informează AFP.
Cercetarea este prima care demonstrează ''că o altă specie în afara omului este capabilă să utilizeze tactici de manipulare, precum pedeapsa sau recompensa, pentru a incita la participarea la lupte între diferite grupuri'', după cum a declarat pentru sursa citată Jean Arseneau, din cadrul departamentului de antropologie al Universităţii Zurich.
Maimuţele Chlorocebus aethiops pygerythrus, numite şi verver, trăiesc în Africa şi se disting prin faţa de culoare neagră înconjurată de blană albă şi blana de culoarea galben-verzuie de pe spate. Acestea trăiesc în grupuri, iar femelele se implică în luptele pentru hrană împotriva grupurilor rivale.
O echipă de cercetători din Elveţia şi Africa de Sud a studiat timp de doi ani mai multe grupuri de maimuţe vervet, într-o rezervaţie din Africa de Sud. Specialiştii au descoperit că uneori, după o încăierare, femelele folosesc metoda ''morcovul şi băţul'' pentru a încuraja masculii să se avânte în arenă în cadrul conflictelor următoare, răsplătind masculii care au participat la luptă şi manifestând o atitudine agresivă faţă de cei care au avut o atitudine rezervată, prin ţipete şi uneori prin fugărirea acestora şi chiar prin agresiuni fizice.
Înainte de a ataca masculii, care sunt de 1,5 ori mai mari decât ele, femelele formează ''o coaliţie'' adunându-se în grupuri de două sau mai multe exemplare pentru a evita represaliile riscante, a subliniat Arseneau.
Este o strategie duală ce dă roade deoarece masculii recompensaţi ''continuă să ajute în următoarele conflicte'', iar cei pedepsiţi se alătură luptelor, după cum declară cercetătoarea.
''Femelele folosesc aceste tactici de manipulare când hrana interesantă este în joc deoarece au nevoie de aceasta pentru a-şi creşte puii'', mai susţin oamenii de ştiinţă. ''Recrutarea masculilor le sporeşte şansele de a accesa aceste resurse'', mai spus aceştia, potrivit sursei citate.
Dar de ce acceptă masculii riscul de expunere la lupte cu alte grupuri? Pentru strategia lor reproductivă, explică cercetătorii. ''Pedepsele dăunează relaţiilor sociale'' cu femelele din grup, iar ''recompensele întăresc legăturile şi pot transmite altor femele din grup că masculul respectiv este un parnerer social corespunzător'', se mai arată în studiu.
Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul ''Proceedings of the Royal Society B.''.


Articole înrudite