29 MAI 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Cristian Dima: Creşterea deficitului, se reflectă sau nu în nivelul de trai?!
Cristian Dima: Creşterea deficitului, se reflectă sau nu în nivelul de trai?!

România a marcat luni al treilea acces pe pieţele internaţionale de obligaţiuni din acest an, având ca scop strângerea unei finanţări de aproximativ trei miliarde de euro. Acest gest vine în contextul unei nevoi crescute de fonduri, determinată în mare parte de perspectiva unui deficit bugetar majorat.
Pe parcursul acestui an, Ministerul de Finanţe şi-a stabilit ca ţintă obţinerea unei finanţări de 8,5 miliarde de euro de pe piaţa internaţională. Până în momentul vânzării de luni, ţara noastră reuşise să strângă aproximativ şase miliarde de euro, folosindu-se de obligaţiuni denominate atât în euro, cât şi în dolari. Nu suntem singurii, Romania urmează exemplului altor state din Europa de Est, precum Ungaria şi Polonia, care au accelerat vânzările de obligaţiuni pentru a profita de condiţiile actuale favorabile, cu costuri reduse de împrumut.
Cu toate acestea, contextul actual ridică întrebări privind viabilitatea economică pe termen lung a României, şi reflexia acestuia în nivelul de trai al populaţiei. Cu cheltuielile în creştere şi o economie care dă semne de încetinire, guvernul se confruntă cu provocări majore cu privire la satisfacţia populaţiei şi în ceea ce priveşte colectarea taxelor. În plus, discuţiile recente cu Comisia Europeană, centrate pe posibilitatea majorării ţintei de deficit de la 4,4% la 5,5% din PIB, evidenţiază preocupările legate de starea fiscală a ţării.
În primul rând, frecvenţa cu care România apelează la pieţele internaţionale subliniază dependenţa crescută de finanţarea externă pentru a echilibra bugetul. Chiar dacă împrumuturile pot oferi un respiro temporar, acestea creează presiuni suplimentare pe termen lung, atât în ceea ce priveşte rambursarea, cât şi gestionarea costurilor asociate datoriilor.
În al doilea rând, negocierile cu Comisia Europeană reflectă nevoia ţării de a se alinia standardelor fiscale europene. Măsurile de stimulare a economiei, diversificarea surselor de venit şi evaluarea cheltuielilor sunt esenţiale pentru a evita recurenţa la datorii externe.
Recurgerea constantă la împrumuturi pe pieţele internaţionale este un semn clar că România are nevoie de o strategie economică şi fiscală reevaluată. Deşi condiţiile favorabile de pe piaţa obligaţiunilor pot părea atractive acum, soluţii durabile pentru sănătatea economică a ţării implică o viziune pe termen lung, care echilibrează nevoile imediate cu responsabilităţile viitoare.


Articole înrudite