Creierul unora dintre persoanele în vârstă, supranumite ''super-seniori'', îmbătrâneşte mai lent pierzând mai puţin din volum în comparaţie cu majoritatea semenilor lor, fapt ce îi ajută să îşi păstreze abilităţile cognitive la peste 80 de ani, conform unui studiu efectuat de cercetători americani în speranţa de a înţelege mai bine procesul de deteriorare mentală asociată cu îmbătrânirea, informează recent AFP.
Oamenii de ştiinţă, a căror cercetare a fost publicată recent în Journal of the American Medical Association (JAMA), au constatat că aceşti ''super-seniori'', de 80 de ani şi peste această vârstă, au un cortex cerebral semnificativ mai gros decât media. Această materie cenuşie ce acoperă cele două emisfere cerebrale reprezintă sediul gândirii, memoriei, vederii şi al altor informaţii senzoriale.
În timpul studiului desfăşurat pe o durată de optsprezece luni, ''super-seniorii'' au manifestat o pierdere a volumului cortexului cerebral de două ori mai puţin rapidă în comparaţie cu alţi subiecţi (1,06% la ''super-seniori'' faţă de 2,24% la grupul de control), iar memoria lor era la fel de eficientă la peste 80 de ani ca a persoanelor de 50-65 de ani.
''Îmbătrânirea este adesea asociată cu un declin cognitiv sau uneori cu demenţa'', susţine Amanda Cook, cercetător în neuropsihologie clinică în cadrul Universităţii Northwestern din Chicago, unul dintre autorii studiului. ''Grupul ''super-seniorilor'' sugerează că declinul cognitiv asociat cu înaintarea în vârstă nu este inevitabil'', a subliniat ea.
Emily Rogalski, profesor asociat de neurologie cognitivă în cadrul aceleiaşi universităţi, la rândul ei autoare a acestei lucrări, a declarat că s-a constatat că ''super-seniorii'' au manifestat o rezistenţă mai mare la rata normală de declin a creierului pe care o observăm la majoritatea persoanelor în vârstă''. ''Aceste persoane reuşesc să se menţină sănătoase la vârstă înaintată, să aibă o bună calitate a vieţii şi să profite din plin de ultimii ani din viaţă'', a completat ea, potrivit sursei citate.
Echipa de cercetători speră să descopere factorii biologici din spatele acestui ritm încetinit de îmbătrânire. Acest lucru ar putea contribui la menţinerea capacităţii cognitive la bătrâneţe.
Conform dr. Ezriel Kornel, neurolog la Facultatea de medicină Cornell din New York, avantajul de care bucură acest grup poate fi explicată cel puţin parţial, prin genetică. Însă, susţine el, mediul înconjurător, în special în copilărie, joacă, de asemenea, un rol important şi poate contribui semnificativ la sănătatea creierului la vârste înaintate.
Deşi în prezent nu există nici o metodă cu eficacitate dovedită pentru păstrarea volumului cortexului cerebral, mai multe studii sugerează că în cazul persoanelor vârstnice modificarea stilului de viaţă poate ajuta la menţinerea sănătăţii cognitive, notează cercetătorii. Aceştia recomandă activitatea fizică regulată, o dietă sănătoasă, exerciţii de stimulare intelectuală precum puzzle-uri, integrame sau jocuri ca bridge şi o viaţă socială activă.
