O muşcătură de căpuşă poate provoca o alergie severă la carne. Ce este sindromul alfa-gal

O simplă muşcătură de căpuşă poate declanşa o afecţiune rară, dar tot mai des diagnosticată, care îi face pe oameni să dezvolte reacţii alergice la consumul de carne. Cunoscută sub numele de sindrom alfa-gal, această alergie poate provoca simptome severe, de la urticarie şi probleme digestive până la dificultăţi de respiraţie şi şoc anafilactic.

Afecţiunea a fost asociată pentru prima dată cu anumite specii de căpuşe în urmă cu aproximativ 15 ani. Spre deosebire de alte boli transmise de aceste insecte, sindromul alfa-gal nu este cauzat de bacterii sau virusuri, ci de reacţia sistemului imunitar la o moleculă de zahăr numită alfa-gal.

Potrivit Associated Press, alfa-gal se găseşte în carnea majorităţii mamiferelor, inclusiv în cea de vită, porc şi miel, însă nu este prezentă la oameni sau alte primate. Molecula se regăseşte şi în saliva unor specii de căpuşe, care o pot introduce în organism prin muşcătură.

După expunere, sistemul imunitar poate începe să producă anticorpi împotriva acestei substanţe. Ulterior, consumul de carne sau, în anumite situaţii, de produse lactate poate declanşa reacţii alergice care apar la câteva ore după masă.

Cercetătorul Scott Commins, de la Universitatea din Carolina de Nord, explică faptul că pielea reprezintă o cale foarte eficientă pentru declanşarea unui răspuns alergic, spre deosebire de situaţiile în care molecula este ingerată în mod normal prin alimentaţie.

Simptomele sindromului alfa-gal pot include urticarie, mâncărimi, ameţeli, umflarea buzelor sau a gâtului, dificultăţi respiratorii, greaţă, vărsături şi diaree. În formele severe, reacţiile pot evolua către şoc anafilactic, o urgenţă medicală care necesită intervenţie imediată.

Specialiştii observă o creştere a numărului de cazuri diagnosticate, atât datorită unei mai bune cunoaşteri a bolii, cât şi extinderii habitatului anumitor specii de căpuşe. Un studiu publicat de Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA estimează că aproximativ 450.000 de americani ar putea fi afectaţi de această alergie.

Diagnosticul este stabilit pe baza simptomelor, a istoricului de expunere la căpuşe şi a unui test de sânge care identifică anticorpii alfa-gal. Medicii avertizează însă că rezultatele analizelor trebuie interpretate împreună cu tabloul clinic al pacientului.

Tratamentul constă în principal în evitarea cărnii provenite de la mamifere şi, în anumite cazuri, a produselor lactate sau a alimentelor care conţin gelatină. Persoanele care au avut reacţii severe sunt sfătuite să poarte permanent un auto-injector cu epinefrină.

În ultimii ani, autorităţile americane au aprobat utilizarea medicamentului injectabil Xolair pentru mai multe tipuri de alergii alimentare, inclusiv pentru sindromul alfa-gal. Deşi nu vindecă afecţiunea, tratamentul poate reduce severitatea reacţiilor în cazul expunerii accidentale la alimentele care declanşează alergia.

Specialiştii precizează că, la unii pacienţi, alergia se poate diminua sau chiar dispărea în timp, însă prevenirea unor noi muşcături de căpuşă rămâne esenţială. (sursa stiripesurse.ro)