Un nou studiu arată cum influenţează alimentaţia memoria. Rolul surprinzător al legăturii dintre intestin şi creier

Mâncarea nu contribuie doar la menţinerea sănătăţii organismului, ci poate influenţa şi modul în care se formează amintirile, arată un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California de Sud. Cercetarea, publicată în revista Nature Communications, identifică un mecanism biologic prin care alimentaţia stimulează procesele implicate în memorie.

Potrivit autorilor, după consumul unei mese nutritive, intestinul transmite semnale către creier prin intermediul nervului vag. Aceste semnale ajung într-o regiune numită septul medial, care influenţează activitatea hipocampului, zona responsabilă pentru formarea şi stocarea amintirilor.

Cercetătorii explică faptul că memoria este strâns legată de eliberarea acetilcolinei, un neurotransmiţător esenţial pentru funcţionarea creierului. Noul studiu sugerează că acest proces este influenţat de ceea ce se întâmplă în intestin după masă, ceea ce înseamnă că alimentaţia poate contribui direct la activarea mecanismelor implicate în memorare.

Experimentele au fost efectuate pe şobolani, folosind tehnici de monitorizare a activităţii cerebrale. Animalele care au consumat alimente bogate în grăsimi şi zahăr au prezentat o activitate neuronală mai intensă, asociată memoriei, comparativ cu cele care au primit soluţii cu acelaşi gust, dar fără aport caloric.

Rezultatele sugerează că aportul de calorii, şi nu gustul alimentelor, este factorul care stimulează acest mecanism. Cercetătorii au observat că alimentaţia determină o creştere a eliberării acetilcolinei în hipocamp, efect care continuă şi după încheierea mesei.

Studiul a evidenţiat însă şi efectele negative ale unei diete dezechilibrate. Şobolanii hrăniţi încă din perioada de dezvoltare cu alimente de tip „junk food”, bogate în grăsimi şi zahăr, au prezentat o slăbire a semnalizării dintre intestin şi creier. Chiar şi după revenirea la o alimentaţie echilibrată, aceştia au continuat să aibă dificultăţi la testele de memorie, ceea ce sugerează că efectele unei alimentaţii nesănătoase pot persista.

Autorii subliniază că rezultatele nu pot fi aplicate direct oamenilor, deoarece cercetarea a fost realizată exclusiv pe şobolani masculi. Totuşi, având în vedere asemănările biologice dintre mamifere, oamenii de ştiinţă consideră că un mecanism similar ar putea exista şi la om.

Descoperirea ar putea contribui la o mai bună înţelegere a bolilor neurodegenerative, inclusiv a bolii Alzheimer, în care perturbarea acetilcolinei reprezintă una dintre modificările timpurii. Cercetătorii spun că identificarea acestui circuit dintre intestin şi creier ar putea deschide noi direcţii de tratament, inclusiv prin stimularea nervului vag, metodă utilizată deja în terapia unor afecţiuni precum depresia sau epilepsia.

Până la confirmarea rezultatelor prin studii pe oameni, cercetarea sugerează că alimentaţia ar putea avea un rol mai important decât se credea până acum în funcţionarea memoriei şi a creierului. (sursa stiripesurse.ro)