Seminţele de cânepă sunt printre cele mai nutritive alimente din lume, fiind cu cea mai mare concentraţie de proteine, după alge. Ele pot fi consumate în moduri variate precum: salate de legume şi fructe, musli, produse de panificaţie, reţete de paste şi orez, lapte de cânepă.
Cânepa (Cannabis sativa) este o plantă erbacee anuală din familia Cannabaceae, acceptată ca fiind una din primele plante cultivate de om pentru seminţe şi fibre. Creşte în mod natural în Persia, în sudul şi nordul Indiei, în Siberia. Este în mare parte cultivată în Europa Centrală şi în sudul Rusiei. În regiunile cu clima temperată, se cultivă planta masculă (cânepa de vară) pentru fibrele celulozice, iar, în cele cu clima tropicală (Egipt, India), pentru inflorescenţe, planta femelă.
Planta are tulpina fistuloasă, neramificată, înaltă de 2-3 m, cu grosimi variabile (0,5-6,0 cm), în funcţie de soi şi de desimea de semănat. Frunzele opuse sunt lanceolate lungi, păroase, sectate cu 5-7 lobi ascuţiţi, cu margine serată. Florile sunt mici, unisexuale, cele mascule formând panicule axilare, iar cele femele, dispuse spre vârful tulpinii, fiind glomerule axilare. Fructul este o achenă de culoare gri verzuie, potrivit www.botanical.com. Planta ajunge la maturitate într-un timp scurt (3-4 luni), perioadă în care consumă dioxid de carbon — 1 ha de cânepă echivalează cu 3,5 ha de pădure (privind consumul de CO2 şi de creştere a concentraţiei de oxigen în aer).
În scop fitoterapeutic, se utilizează florile şi tulpinile femele, din care se prepară diverse tincturi, iar din seminţele de cânepă se extrage ulei cu efecte deosebite asupra sănătăţii şi frumuseţii.
Cânepa conţine uleiuri volatile, flavonoide, canabispirona, substanţe minerale, proteine, lipide, betacaroten, acid ascorbic, tiamină, riboflavină, niacină, acizi graşi, rezine şi colină. Seminţele conţin şi vitaminele A, D, complexul B, acidul folic, fosfor, potasiu, calciu, fier, magneziu, mangan, zinc, sodiu, iod, dar şi o cantitate însemnată de vitamina E.
În epoca modernă, în 1839, medicul irlandez William O'Shaughnessy, după mai multe cercetări efectuate la Calcutta, în India, a demonstrat proprietăţile analgezice şi anticonvulsivante ale cânepei. Primul studiu ştiinţific a fost realizat de Societatea Medicală din Ohio în 1860. Neurologul american John Russell Reynolds a publicat, în 1890, în revista "Lancet", informaţii privind aplicaţiile medicale ale cânepei în insomnie, migrene, convulsii, stări depresive, dismenoree. La sfârşitul secolului al XIX-lea, în Europa şi în SUA, în diverse laboratoare, se elaborau în jur de 30 produse sub formă de extracte şi tincturi pe bază de cânepă pentru aplicaţii medicale în mai multe patologii.
Folosirea din ce în ce mai largă a cânepei indiene (Cannabis indica) ca drog în multe ţări puternic dezvoltate, dar şi apariţia şi dezvoltarea rapidă a preparatelor sintetice, standardizarea laborioasă şi costisitoare a extractelor de cânepă pentru uz uman au fost doar câteva motive, la începutul secolului al XX-lea, ce au condus la folosirea în tot mai mică măsură a cânepei.
În Manualul firmei Merck, ediţia 1987, se relevă că "utilizarea cânepei (Cannabis sativa) nu conduce la dereglări de personalitate şi disfuncţii sociale, iar interdicţiile sunt nefundamentate ştiinţific". La ora actuală, utilizarea în scop terapeutic a cânepei este permisă în mai multe ţări europene, în Israel şi în mai multe state din SUA, iar numărul studiilor ştiinţifice în acest domeniu este de ordinul miilor, majoritatea elaborate în ultimii 25 de ani.
În medicina populară românească, seminţele de cânepă au fost folosite pentru uz extern (lapte obţinut din amestecarea energică a seminţelor pisate cu apă caldă), în tratarea rănilor şi, pentru uz intern, în ameliorarea durerilor reumatice, în tratarea bolilor venerice, a congestiei pulmonare, a vărsăturilor, a otrăvirilor, a tusei, a hemoroizilor, a paraziţilor intestinali. Frunzele de cânepă erau utilizate pentru proprietăţile lor analgezice şi antispasmodice în tratarea epilepsiei, gutei, reumatismului.
Preparatele medicinale din cânepă au efecte sedative şi de aceea sunt utilizate în terapii din domeniile neurologic şi psihiatric.
Datorită proprietăţilor analgezice, cânepa poate fi administrată în afecţiuni gastrice grave (cancere), în ulcere gastrice, în afecţiuni ale căilor respiratorii — astm, emfizem, bronşită cronică, în nevralgii şi în boli psihice.
De asemenea, substanţele din plantă sunt eficiente în caz de diaree, tumori, depresie, surmenaj, migrene, anestezii locale şi boli ale căilor urinare.
Conţinutul crescut de acizi graşi omega 3 şi omega 6 şi a raportului ideal de 3:1, din compoziţia sa, face ca planta să fie extrem de benefică pentru sănătatea inimii şi pentru dezvoltarea creierului la copii, potrivit site-ului ecolife.ro. De asemenea, consumul de seminţe conduce la reducerea inflamaţiilor din corp, ameliorând durerile articulare, la scăderea nivelului de colesterol, la reglarea tensiunii arteriale şi la scăderea riscului de dezvoltare a numeroase boli asociate.
Seminţele de cânepă decorticate conţin 30% proteine, din care 65% reprezintă o proteină uşor de digerat, numită şi edestină. Aceasta joacă un rol important pentru organism, deoarece stimulează şi producerea de anticorpi, care întăresc sistemul imunitar şi ne feresc de efectele nocive ale radicalilor liberi. Proteina din cânepă conţine toţi cei 21 de aminoacizi cunoscuţi, inclusiv cei opt aminoacizi esenţiali, pe care organismul uman adult nu îi poate produce (leucina, lizina, metionina, fenilalanina, triptofanul, valina şi treonina).
Uleiul de cânepă obţinut prin presarea la rece a seminţelor de cânepă este unul dintre cele mai sănătoase uleiuri naturale. El tratează toate tipurile de alergii. Acesta este recomandat în caz de diabet, colesterol mărit, sindrom premenstrual şi menopauză, afecţiuni dermatologice (eczeme, dermatite atopice, psoriazis, lupus), astm, osteoporoză, cancer. Ajută şi la reducerea acneei, a abraziunilor minore, a psoriazisului şi a eczemelor.
Din seminţele de cânepă măcinate se obţine făina de cânepă, care are un conţinut bogat de fibre alimentare, ce contribuie la combaterea constipaţiei şi la curăţarea tractului intestinal de metale grele şi toxine. Consumul acesteia ajută la menţinerea sănătăţii părului şi a unghiilor şi este un adjuvant pentru diabetici şi pentru persoanele vârstnice, care se confruntă cu probleme ale memoriei.
Loţiunile pe bază de ulei de seminţe de cânepă sunt recomandate pentru calmarea şi refacerea pielii uscate, deteriorate, prin creşterea elasticităţii membranei şi a capacităţii de menţinere a apei în ţesuturi.
Cultivarea cânepei pentru seminţe şi fibre este benefică păstrării sănătăţii corpului uman, confecţionării de ţesături pentru îmbrăcăminte nonalergică şi sănătoasă, materiale de construcţie, hârtie, surse regenerabile de energie, îngrăşământ natural, aer şi pământ nepoluat.
