Generaţia tehnologiei: De ce ne scade atenţia la 47 de secunde şi cum o putem recâştiga

Durata medie de concentrare s-a redus drastic în ultimele două decenii, de la aproximativ două minute şi jumătate la doar 47 de secunde, potrivit cercetărilor realizate de Gloria Mark, profesor de informatică la University of California, Irvine.

Specialiştii asociază această scădere cu expansiunea tehnologiei digitale, aplicaţiile proiectate să menţină utilizatorii conectaţi şi estomparea graniţelor dintre viaţa profesională şi cea personală, notează CNN. Platformele de social media şi fluxurile infinite de conţinut stimulează constant dopamina, neurotransmiţător implicat în mecanismele de recompensă şi motivaţie.

Anna Lembke, profesor de psihiatrie la Stanford University School of Medicine, explică faptul că expunerea continuă la conţinut rapid şi intens creşte pragul de stimulare al creierului, făcând mai dificilă implicarea în activităţi care nu oferă satisfacţie imediată. O perspectivă similară este susţinută de Marian Berryhill, profesor de psihologie la University of Nevada, Reno, citată de Mediafax.

În paralel, cultura muncii s-a transformat. Notificările permanente şi aşteptarea de a fi disponibil în orice moment menţin creierul într-o stare de alertă continuă. Potrivit Gloriei Mark, atenţia este o resursă limitată, influenţată direct de nivelul de stres şi energie, iar după o întrerupere sunt necesare, în medie, aproximativ 25 de minute pentru a reveni complet la sarcina iniţială.

O soluţie propusă de experţi este „meta-conştientizarea” – capacitatea de a observa impulsul de a verifica telefonul sau de a abandona o activitate înainte de a acţiona. O simplă întrebare, precum „Este necesar să fac asta acum?”, poate întrerupe automatismul şi restabili controlul asupra atenţiei.

De asemenea, oamenii au „cronotipuri”, intervale din zi în care energia şi concentrarea ating niveluri maxime, de regulă la mijlocul dimineţii şi după prânz. Marc Berman, profesor la University of Chicago, diferenţiază între atenţia direcţionată, utilizată în sarcini solicitante şi care oboseşte rapid, şi atenţia involuntară, activată de stimuli interesanţi din mediu, care nu epuizează la fel de mult resursele cognitive.

Planificarea activităţilor complexe în perioadele de vârf şi rezervarea sarcinilor mai simple pentru momentele de energie scăzută pot creşte eficienţa. Specialiştii recomandă şi pauze scurte, programate înainte de instalarea oboselii. Activităţi uşoare, precum o plimbare sau reorganizarea spaţiului de lucru, ajută la refacerea capacităţii de concentrare.

Expunerea la natură are un efect benefic suplimentar, deoarece oferă stimuli „blânzi” care permit minţii să se relaxeze şi să îşi recupereze resursele, spre deosebire de mediile urbane intens solicitante.

Deşi tehnologia face dificilă revenirea la nivelurile de atenţie din trecut, experţii susţin că reducerea întreruperilor, antrenarea conştientă a concentrării şi integrarea pauzelor regulate pot îmbunătăţi semnificativ capacitatea de focus. Într-un mediu dominat de derulare continuă şi notificări, menţinerea atenţiei devine o alegere deliberată, iar primul pas este să observăm momentul în care o pierdem. (sursa stiripesurse.ro)