
Până în urmă cu doar câteva zile, Viorel Paşca era prezentat frecvent în reportaje drept “bunul samaritean” din Bihor. În casele administrate de acesta ajungeau persoane fără familie, bolnavi psihic, oameni externaţi din spitale şi persoane pe care nimeni nu mai voia sau nu mai putea să le îngrijească.
Numeroase reportaje televizate şi articole de presă au relatat de-a lungul anilor despre oameni salvaţi de la moarte, despre donaţii şi despre lipsa sprijinului din partea statului.
Astăzi însă, aceeaşi activitate face obiectul uneia dintre cele mai ample anchete DIICOT privind exploatarea persoanelor vulnerabile.
Potrivit DIICOT, între 2020 şi iunie 2026, Viorel Paşca şi alte persoane apropiate ar fi constituit un grup infracţional organizat care, sub aparenţa unei activităţi umanitare, ar fi exploatat sute de persoane aflate în stare de vulnerabilitate.
Anchetatorii susţin că victimele:
Procurorii estimează prejudiciul la peste 13 milioane de lei şi au formulat acuzaţii de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de persoane.
Cea mai puternică reacţie publică a fost provocată de informaţiile potrivit cărora sute de persoane decedate în perioada funcţionării acestor centre ar fi fost înhumate pe un teren aflat în apropierea unui cimitir, iar ajutoarele de înmormântare ar fi fost încasate de gruparea anchetată. Aceste aspecte fac parte din acuzaţiile formulate de procurori şi urmează să fie analizate în cadrul procesului penal.
În urma intervenţiei autorităţilor, peste 400 de persoane au fost relocate în centre licenţiate din mai multe judeţe ale ţării.
Imaginea publică a lui Viorel Paşca nu s-a construit peste noapte.
Ani la rând, acesta a fost prezentat drept omul care primea pacienţi refuzaţi de sistemul social şi medical.
În numeroase cazuri, spitale, autorităţi locale sau familii apelau la el pentru persoane greu de îngrijit. Chiar ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat că ştia despre activitatea lui încă din 2016 şi că, la acel moment, a solicitat autorităţilor să îl ajute să intre în legalitate, însă demersurile nu au avut rezultat. Ulterior, ministrul a afirmat că Paşca ar fi refuzat, la rândul său, intrarea în sistemul autorizat.
Această succesiune de evenimente ridică şi întrebări privind rolul autorităţilor, care au cunoscut ani la rând existenţa acestor centre fără ca situaţia să fie clarificată definitiv.
Viorel Paşca respinge acuzaţiile.
În declaraţiile oferite presei, acesta a afirmat că activitatea desfăşurată este cunoscută de aproximativ 20 de ani şi că nu se consideră liderul unei grupări infracţionale.
La rândul său, avocatul său a declarat că Paşca este “categoric nevinovat”, susţinând că toate instituţiile statului cunoşteau activitatea desfăşurată de acesta de foarte mulţi ani.
Astăzi, România pare împărţită între două perspective.
Pentru unii, Viorel Paşca este omul care a făcut ceea ce statul nu a fost capabil să facă: să ofere un adăpost unor oameni abandonaţi.
Pentru procurori însă, aceeaşi activitate a reprezentat doar o aparenţă sub care s-ar fi desfăşurat o amplă activitate de exploatare a unor persoane extrem de vulnerabile.
Între cele două imagini există o diferenţă uriaşă, iar răspunsul la întrebarea dacă Viorel Paşca a fost un binefăcător sau autorul unei fraude de proporţii poate fi dat exclusiv de instanţa de judecată.
Până la o hotărâre definitivă, Viorel Paşca beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, iar toate acuzaţiile formulate de DIICOT urmează să fie analizate în cadrul procesului penal.
Foto: ebihoreanul.ro