Impozite ca-n Vest, salarii ca-n Est: Guvernul Bolojan vine cu o informare privind impozitele majorate

Românii au luat foc, zilele acestea, după ce au intrat pe ghişeul.ro şi au văzut sumele de plată pentru taxele şi impozitele locale. Pentru mulţi, valorile afişate au fost cu mult prea mult peste ce plăteau anii trecuţi, iar reacţiile nu au întârziat să apară: revoltă, confuzie şi acuzaţii că statul a umblat fără milă, din nou, la buzunarul cetăţeanului.

În acest context tensionat, Guvernul condus de Ilie Bolojan a transmis, duminică, 11 ianuarie 2026, un comunicat amplu în care explică de ce au fost majorate impozitele şi taxele pe proprietate – clădiri, terenuri şi autovehicule – şi care este logica din spatele acestor decizii.

De ce spune Guvernul că reforma era inevitabilă

Executivul porneşte de la un argument simplu: România încasa foarte puţin din impozitele pe proprietate, comparativ cu restul Europei. Mai exact, doar 0,55% din PIB, faţă de 1,85% media Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, deşi avem case, apartamente, terenuri şi maşini, statul român colecta mult mai puţin decât alte ţări din UE.

La aceasta se adăugau alte probleme:

• impozite foarte diferite de la o localitate la alta;
• valori de calcul depăşite, care nu mai aveau legătură cu realitatea din piaţă;
• peste o treime din impozite nu erau încasate;
• lipsa actualizării cu inflaţia.
  Toate acestea au dus, spune Guvernul, la pierderi mari pentru bugetele locale, inechităţi între cetăţeni şi dependenţa primăriilor de bani veniţi de la bugetul de stat.

Legătura cu PNRR şi fondurile europene

Un alt motiv invocat este legat direct de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Reforma impozitării proprietăţii a fost asumată de România încă din perioada 2021–2022, în negocierile cu Comisia Europeană.

Pe scurt, fără această reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro. Guvernul vorbeşte explicit despre blocarea cererilor de plată 4 şi 5 din PNRR, în valoare de 300–500 de milioane de euro.

Decizia a fost însă amânată ani la rând de guvernele anterioare, iar nota de plată a venit acum, într-un calendar extrem de strâns.

De ce au apărut haosul şi erorile de pe ghişeul.ro

Guvernul recunoaşte indirect că implementarea a fost problematică. Actul normativ a fost adoptat în decembrie 2025, cu termene foarte scurte, iar:

• deciziile Curţii Constituţionale,
• atacurile opoziţiei,
• procedurile legale,

au întârziat aplicarea efectivă.

În plus, primăriile au avut foarte puţin timp să adopte hotărârile de consiliu local, ceea ce a dus la:

• erori de calcul,
• diferenţe mari între localităţi,
• probleme tehnice pe platforma ghişeul.ro.

Autorităţile spun că aceste disfuncţionalităţi sunt în curs de remediere.

Cât câştigă statul din noile impozite

Potrivit estimărilor oficiale, noile taxe vor aduce aproximativ 3,7 miliarde de lei în plus în 2026, adică o creştere de peste 30% faţă de 2025:

• clădiri: +1,42 miliarde lei;
• terenuri: +1,09 miliarde lei;
• autoturisme: +1,18 miliarde lei.

Un aspect important subliniat de Guvern: aceşti bani vor rămâne la bugetele locale, pentru că bugetul de stat nu va mai putea să asigure transferurile în creştere ca urmare a deficitului bugetar.

De ce au crescut atât de mult impozitele pe case şi apartamente

Cea mai mare nemulţumire vine din zona impozitelor pe locuinţe. Explicaţia Guvernului este tehnică, dar efectul este simplu: baza de calcul a crescut cu aproximativ 70%.

Ce s-a schimbat concret:

• s-au eliminat valorile vechi, depăşite;
• s-a stabilit o valoare de referinţă de 2.677 lei/mp (aprox. 535 euro/mp), considerată un cost mediu de construcţie;
• au fost eliminate reducerile pentru vechimea clădirii (unele ajungeau până la 50%);
• au fost eliminate reducerile pentru blocurile mari.

Astfel, o locuinţă veche, care înainte beneficia de mai multe reduceri, ajunge acum să fie impozitată mult mai aproape de o valoare „standard”.
În plus, primăriile pot majora cota de impozitare, iar dacă aceasta era înainte la minim, creşterea finală resimţită de cetăţean poate depăşi chiar media de 70%.

Ce se întâmplă cu impozitul pe maşini

La autoturisme, sistemul de calcul a rămas acelaşi – în funcţie de capacitatea cilindrică –, dar au fost modificate sumele plătite pentru fiecare 200 cmc.

Noutatea este că impozitul ţine acum cont şi de norma de poluare Euro:

• maşinile mai vechi, mai poluante, plătesc mai mult;
• cele cu norme Euro recente au creşteri mai mici.

În cazul maşinilor hibride, Guvernul precizează că nu mai este suficientă eticheta „hibrid”. Contează emisiile reale de CO2, sub pragul de 50 g/km, conform cerinţelor Comisiei Europene.

Ce urmează

Guvernul spune că aceste măsuri sunt tranzitorii, iar din 2027 se va trece la impozitarea pe baza valorii de piaţă, printr-un sistem automat de evaluare.

Până atunci, românii rămân cu şocul facturilor mai mari şi cu sentimentul că reforma, deşi poate necesară pe hârtie, a fost aplicată abrupt, fără explicaţii clare din timp şi fără ca guvernanţii să se întrebe dacă românii vor putea să plătească .
Cert este un lucru: impozitele mici au devenit istorie, iar relaţia dintre stat şi contribuabil intră într-o nouă etapă – una în care transparenţa şi corectitudinea vor fi esenţiale pentru a recâştiga încrederea oamenilor.