
Banca Naţională a României (BNR) a publicat luni, 16 februarie 2026, datele privind balanţa de plăţi şi datoria externă a României la finalul anului 2025. Pe scurt, România a încheiat anul trecut cu un deficit extern mai mare şi cu o datorie externă în creştere semnificativă.
Potrivit comunicatului, „în perioada ianuarie-decembrie 2025, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 30.127 milioane euro, comparativ cu 28.853 milioane euro în perioada ianuarie-decembrie 2024”.
Contul curent arată diferenţa dintre banii care intră în ţară (din exporturi, servicii, investiţii, transferuri) şi cei care ies (importuri, plăţi de dobânzi, dividende etc.).
Un deficit înseamnă că România a cheltuit în exterior mai mult decât a încasat.
BNR explică şi din ce este format acest deficit: „În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 637 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 369 milioane euro, balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1 861 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 419 milioane euro.”
Pe înţelesul tuturor:
Un semnal pozitiv vine din zona investiţiilor străine.
Conform BNR, „investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 8 153 milioane euro (comparativ cu 5 602 milioane euro în perioada ianuarie – decembrie 2024)”.
Este o creştere importantă faţă de anul precedent. Din total:
Datele arată şi o creştere semnificativă a datoriei externe. „În perioada ianuarie – decembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 23 837 milioane euro, până la 227 347 milioane euro.”, se arată în raportul BNR.
Datoria externă este împărţită în:
Cea mai mare parte a datoriei aparţine administraţiei publice.
BNR mai precizează că: „Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,2 la sută în perioada ianuarie – decembrie 2025, comparativ cu 21,5 la sută în anul 2024.”
Asta înseamnă că, raportat la exporturi, povara plăţilor aferente datoriei pe termen lung a fost mai mică decât în 2024.
De asemenea: „Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 decembrie 2025 a fost de 6,0 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.”
Cu alte cuvinte, rezervele internaţionale ale României ar putea acoperi aproximativ şase luni de importuri.
În plus: „Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2025 a fost de 104,8 la sută, comparativ cu 103,6 la sută la 31 decembrie 2024.”
Asta arată că rezervele valutare sunt suficiente pentru a acoperi integral datoria externă pe termen scurt.
Foto: Profimedia
Pingback: Datoria publică ar putea ajunge la 70% din PIB în următorii ani! Adrian Negrescu: „Povara va fi suportată de populaţie prin taxe şi impozite mai ridicate” - Monitorul de Galati