Curtea Supremă a SUA menţine regula: fără drepturi de autor pentru operele create exclusiv de AI

Dezbaterea globală privind arta generată de inteligenţa artificială a intrat într-o nouă etapă importantă după ce Curtea Supremă a Statelor Unite a decis să nu examineze un caz care ar fi putut modifica fundamental regulile privind drepturile de autor pentru creaţiile realizate de algoritmi.

Hotărârea este considerată de numeroşi experţi drept o lovitură serioasă pentru susţinătorii ideii că lucrările generate de AI ar trebui să fie protejate prin copyright.

Procesul a fost deschis de informaticianul Stephen Thaler, care a încercat să obţină drepturi de autor pentru o imagine creată de un sistem de inteligenţă artificială. Lucrarea, numită A Recent Entrance to Paradise, a fost realizată fără intervenţie umană directă, iar Thaler a susţinut că ar trebui totuşi să beneficieze de protecţie legală.

Autorităţile americane au respins însă solicitarea, iar după mai multe apeluri în instanţă cazul a ajuns până la Curtea Supremă. Refuzul acesteia de a analiza disputa menţine deciziile anterioare, conform cărora operele generate exclusiv de o maşină nu pot fi protejate prin drepturi de autor.

Conflictul juridic a început în 2022, când Oficiul pentru Drepturi de Autor al Statelor Unite a respins cererea lui Thaler. Instituţia a argumentat că legislaţia privind copyrightul presupune existenţa unui autor uman.

Instanţele inferioare au confirmat această interpretare, stabilind că o lucrare poate beneficia de protecţie juridică doar dacă are un creator uman. În consecinţă, imaginile, muzica sau textele generate integral de inteligenţa artificială nu pot fi considerate opere protejate de copyright.

Această poziţie a fost susţinută şi de autorităţile federale, care au explicat că, deşi termenul „autor” nu este definit explicit în lege, contextul legislativ indică faptul că se referă la o persoană, nu la o maşină. Prin decizia de a nu interveni, Curtea Supremă a consolidat această interpretare juridică.

Disputa apare într-un moment sensibil pentru industria inteligenţei artificiale, unde numărul proceselor legate de drepturile de autor este în creştere. Mai multe companii sunt acuzate că şi-au antrenat algoritmii folosind opere protejate fără acordul creatorilor.

De exemplu, generatorul de imagini Midjourney a fost dat în judecată de compania Warner Bros. Discovery, iar artişti vizuali au intentat procese împotriva Google, susţinând că lucrările lor au fost colectate şi utilizate pentru antrenarea sistemelor AI fără permisiune.

În acelaşi timp, platforme precum ChatGPT sau generatorul video Sora pot produce imagini şi clipuri inspirate de personaje sau stiluri existente, ceea ce ridică noi întrebări despre proprietatea intelectuală.

Stephen Thaler a încercat anterior să obţină recunoaştere juridică pentru inteligenţa artificială şi în domeniul brevetelor. El a susţinut că un sistem AI numit DABUS ar fi inventat anumite produse, printre care un recipient pentru alimente şi un dispozitiv de salvare. Şi în acest caz, autorităţile americane au respins argumentul, iar instanţele au decis că doar oamenii pot fi consideraţi inventatori.

Pe termen scurt, decizia Curţii Supreme nu va opri dezvoltarea artei generate de inteligenţa artificială. Totuşi, ea stabileşte clar că, în absenţa unei contribuţii umane semnificative, creaţiile realizate exclusiv de algoritmi nu pot beneficia de protecţia tradiţională a drepturilor de autor.