Editorial93- Page

Nu ştiu cum o fi pe la alţii, dar la noi, la români, încă din cele mai vechi timpuri am avut specimenul ăsta de om care se cheamă ţepar. Păi,

Apropierea alegerilor îi aduce pe unii în stări de fibrilaţie ce escaladează în asemenea hal încât amuţesc auditoriul. Asta s-a întâmplat recent la şedinţa ordinară aferentă lunii august, iar dvs.,

Zilele trecute, preşedintele ţării a făcut la postul public de televiziune o declaraţie cel puţin şocantă (asta dacă n-o considerăm inconştientă): cică România are nevoie neapărat (da’ neapărat) de investiţia

Presa românească avea o mare problemă vara, mai ales în luna august, când subiectele erau cam uşurele. „Subţire, de vară” spuneam noi. Şefii deconcentratelor îşi iau, invariabil, concediu în luna

O bătaie în miezul zilei şi un scandal de proporţii la o nuntă între puşti de 7-8 ani. Sunt doar ultimele două recente scandaluri, în care a fost implicată comunitatea

Tară sau nu, până una-alta suntem uneori sufocaţi de publicitate, de marea industrie care a ajuns această (cum să-i spunem oare, meserie, afacere?) chestie de care ne lovim la tot

Poate mi se pare mie, dar am senzaţia că societatea devine pe zi ce trece tot mai tristă şi mai neagră, doar pe alocuri lumina sfâşie timid negura. Îmi plac

Am citit ieri o ştiruţă, rătăcită pe undeva, prin paginile unui buletin de ştiri al unei agenţii de presă, în care se zicea că japonezii ăia care au trecut, mai

Şi au cântat gălăţenii cu Vunk la Festivalul berii “Vrem o ţară ca afară” şi imediat după aceea “Banii vorbesc” cu Holograf. Şi pentru că cineva acolo sus ne iubeşte,

Eu unul, cinstit, aş vrea să trăiesc bine, aş vrea şi eu să am o viluţă, măcar o casă prăpădită acolo, cu vreo cinş’pe camere şi fo’ douj’ de băi,