În data de 4 august 2012, într-o zonă nelocuită situată la 30 km est de Buzău, a avut loc lansarea balonului de înaltă altitudine Stratospherium II, un proiect realizat de revista Ştiinţă&Tehnică în colaborare cu Agenţia Spaţială Română ROSA, Clubul de Radioamatori YO3KSR, Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi şi susţinut de 3M România. Balonul Stratospherium II a atins o altitudine maximă de 29.407 m, a zburat 7 ore, iar experimentele ştiinţifice din nacelă au fost o reuşită.
În luna februarie 2012, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi a avut loc o conferinţă de promovare a acestei lansări experimentale, intitulată „Zbor la graniţa dintre noi şi cosmos”, la care a participat şi gălăţeanul Florin Mingireanu, cercetător ştiinţific în cadrul Agenţiei Spaţiale Române şi coordonator în cadrul acestui proiect. De asemenea, din echipa care a contribuit la lansarea Stratospherium II a făcut parte şi Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din Galaţi.
„La bordul balonului a fost montată o cameră foto precum şi un dispozitiv de urmărire prin radio care a transmis poziţia, altitudinea, viteza precum şi date de temperatură si funcţionare a dispozitivului ataşat la balon”, a declarat Florin Mingireanu.
Experimentele Stratospherium II au cuprins următoarele domenii de cercetat: măsurarea parametrilor atmosferici, măsurarea radiaţiilor cosmice, măsurarea nivelului UV, măsurarea unor componente chimice existente în atmosfera superioară, determinarea nivelului de ozon şi au fost propuse de cititorii revistei Ştiinţă&Tehnică.
Un balon de mare altitudine este realizat din latex şi umplut cu heliu putând ridica până la altitudini între 35 si 40 km (la limita atmosferă-cosmos) sarcini utile de câteva kilograme. La atingerea altitudinii maxime balonul se sparge, cutia cu echipamente (nacela) revenind la sol cu ajutorul unei paraşute. Temperatura în exteriorul nacelei atinge -60 grade Celsius iar în interiorul nacelei nu va coborî mai jos de -20 grade Celsius. La altitudinea maximă, balonul se afla deasupra a 99% din atmosfera terestră, presiunea atmosferică fiind de 1/1000 din presiunea atmosferică normală de la sol. Practic mediul respectiv plasează balonul în "apropierea cosmosului", condiţiile exterioare fiind foarte apropiate de cele din spaţiul cosmic.
În luna februarie 2012, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi a avut loc o conferinţă de promovare a acestei lansări experimentale, intitulată „Zbor la graniţa dintre noi şi cosmos”, la care a participat şi gălăţeanul Florin Mingireanu, cercetător ştiinţific în cadrul Agenţiei Spaţiale Române şi coordonator în cadrul acestui proiect. De asemenea, din echipa care a contribuit la lansarea Stratospherium II a făcut parte şi Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din Galaţi.
„La bordul balonului a fost montată o cameră foto precum şi un dispozitiv de urmărire prin radio care a transmis poziţia, altitudinea, viteza precum şi date de temperatură si funcţionare a dispozitivului ataşat la balon”, a declarat Florin Mingireanu.
Experimentele Stratospherium II au cuprins următoarele domenii de cercetat: măsurarea parametrilor atmosferici, măsurarea radiaţiilor cosmice, măsurarea nivelului UV, măsurarea unor componente chimice existente în atmosfera superioară, determinarea nivelului de ozon şi au fost propuse de cititorii revistei Ştiinţă&Tehnică.
Un balon de mare altitudine este realizat din latex şi umplut cu heliu putând ridica până la altitudini între 35 si 40 km (la limita atmosferă-cosmos) sarcini utile de câteva kilograme. La atingerea altitudinii maxime balonul se sparge, cutia cu echipamente (nacela) revenind la sol cu ajutorul unei paraşute. Temperatura în exteriorul nacelei atinge -60 grade Celsius iar în interiorul nacelei nu va coborî mai jos de -20 grade Celsius. La altitudinea maximă, balonul se afla deasupra a 99% din atmosfera terestră, presiunea atmosferică fiind de 1/1000 din presiunea atmosferică normală de la sol. Practic mediul respectiv plasează balonul în "apropierea cosmosului", condiţiile exterioare fiind foarte apropiate de cele din spaţiul cosmic.
