30 APRILIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Criza a avut efecte mai reduse asupra femeilor decât asupra bărbaţilor, pe piaţa muncii. Şomajul în rândul femeilor este mult mai scăzut decât şomajul masculin, iar acest lucru a devenit un adevăr general valabil, care durează de ani buni de zile. Nici măcar criza nu a modificat această raport. Econtext a analizat cum a evoluat şomajul în rândul femeilor de la începutul crizei şi până în prezent în fiecare judeţ din ţară, de la finele lunii septembrie 2008 şi până la sfârşitul lunii septembrie din acest an, adică în trei ani de criză.
Înainte de a vedea care a fost evoluţia şomajului feminin în cei trei ani de criză, să vedem care este situaţia actuală. Econtext a realizat o hartă a României, în funcţie de numărul femeilor fără serviciu din fiecare judeţ, apoi a trecut la miezul analizei: evoluţia şomajului feminin în cei trei ani de criză în fiecare judeţ din România. Pe ansamblu, din 42 de judeţe (41 + Bucureşti), şomajul feminin a crescut în 38 şi a scăzut în patru (Vâlcea, Mehedinţi, Caraş-Severin şi Hunedoara). La nivelul întregii ţări, şomajul în rândul femeilor a urcat în acest interval de timp, în medie, cu 19,5%, de la 168.457 de şomere în septembrie 2008, până la 201.371 şomere în septembrie 2011.
Practic, în acest top nu contează mărimea judeţelor sau situarea lor geografică. Nu se poate spune că numărul femeilor fără serviciu a crescut mai mult într-o regiune sau alta din ţara noastră sau în judeţele cu populaţie mai redusă sau mai ridicată.
Cel mai afectat judeţ de creşterea şomajului în rândul femeilor este Satu Mare. În cei trei ani de criză, numărul somerelor din Satu Mare s-a dublat, ba chiar mai mult de atât, avansul fiind de 101,7%, de la 1.446 şomere în septembrie 2008, până la 2.917 şomere în septembrie 2011.
Pe al doilea loc se situează judeţul Constanţa, cu o creştere de 76,9% a şomajului feminin de la începutul crizei şi până în prezent. Constănţencele sunt urmate de şomerele din Bistriţa-Năsăud (74,4%, de la 1.564 de şomere, până la 2.728 de femei fără loc de muncă). Următoarele poziţii sunt ocupate de judeţele Vrancea, Brăila, Bihor, Prahova.


Articole înrudite