Vineri, 24 octombrie 2025, Librăria Humanitas din Galaţi a fost neîncăpătoare la lansarea romanului „fără ştirea ei”, de Andrei Velea, apărut la Editura Cişmigiu Books. Thriller psihologic inspirat dintr-un caz real, volumul explorează cu luciditate una dintre cele mai incomode teme ale prezentului: manipularea şi abuzul din spatele unei relaţii aparent normale.
Alături de autor s-au aflat Valentina Băjan, psiholog şi profesorul Doru Căstăian, moderatorul evenimentului, cunoscut pentru seria sa de întâlniri culturale găzduite de librărie.
„Cred că literatura poate aduce în atenţia publicului teme dificile şi poate genera dialog acolo unde de multe ori există tăcere”, a declarat Andrei Velea. „Fără ştirea ei nu propune modele, ci ridică întrebări. Îmi doresc ca această carte să fie o ocazie de reflecţie şi de solidaritate.”
Un roman despre control, obsesie şi limitele iubirii
Andrei Velea, scriitor, poet şi dramaturg gălăţean, membru al Uniunii Scriitorilor din România, descrie romanul drept „o meditaţie despre iubire – despre limitele ei şi despre cât de bine îl cunoaştem, de fapt, pe cel de lângă noi”.
Cartea urmăreşte, prin vocea unui narator la persoana întâi, destrămarea psihologică a unui bărbat care îşi confundă afecţiunea cu dominaţia. „E o poveste spusă dintr-un unghi tulburător, care ne forţează să privim dincolo de aparenţele sentimentului — acolo unde pasiunea devine control, iar tandreţea, violenţă reţinută”, a explicat autorul.
Într-un fragment de roman putem citi descrierea unui tată alcoolic, alienat şi abuzator, cititorul făcând cunoştinţă cu tonul dureros şi introspectiv al întregului volum:
„Tata era o stafie. O stafie care duhnea a alcool. Mi s-a întâmplat să mă împiedic efectiv de el prin casă... Aşa era el – alcoolic. Dar aducea bani în casă. ‘A fost om cândva’, atâta reţin. Cât l-am cunoscut eu, a fost o stafie.”
Literatura, între empatie şi responsabilitate socială
Psihologul Valentina Băjan şi profesorul Doru Căstăian au adus perspective complementare asupra temei delicate a consimţământului şi a răului domestic.
„Literatura bună te poartă într-o zonă de ambivalenţă”, a spus Doru Căstăian. „Avem tendinţa de a crede că răul e excepţional, uşor de separat de bine. Este imposibil. Arta nu justifică răul, dar îl arată pentru a-l înţelege.”
Doru Căstăian a discutat şi despre limitele noţiunii de consimţământ explicit:
„Consimţământul explicit e moartea seducţiei, dar refuzul explicit nu poate fi relativizat. Acolo trebuie să se traseze linia.”
Evenimentul s-a desfăşurat într-un spirit de responsabilitate socială, empatie şi reflecţie autentică, invitând publicul la o dezbatere matură despre cum literatura poate aborda traumele fără a le exploata.
Un caz real care a zguduit Franţa
Romanul este inspirat de cazul real al cuplului Gisele şi Dominique Pelicot, din Mazan, sudul Franţei — un episod cutremurător de abuz şi manipulare.
Timp de zece ani, Gisele Pelicot, astăzi în vârstă de 72 de ani, a fost drogată sistematic de soţul ei, Dominique, şi violată în somn de peste 50 de bărbaţi, aduşi de acesta prin internet. Totul a fost documentat în mii de fotografii şi filmări, descoperite de anchetatori în 2020.
„Nu mi-am dat consimţământul nici o secundă, nici lui Pelicot, nici celorlalţi bărbaţi”, a declarat victima în faţa tribunalului. Dominique Pelicot a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, iar ceilalţi complici – la pedepse mai mici.
Titlul romanului, „fără ştirea ei”, reproduce chiar denumirea fişierului din computerul agresorului, unde erau depozitate trofeele mârşave cu fotografii şi filme ale abuzurilor.
Reacţii şi controverse
Criticii au subliniat caracterul tulburător, dar necesar al demersului literar.
„Este o carte care doare. Cuvintele lui nu sunt ficţiune, sunt mecanisme reale, rafinate”, scrie Gabriela Dumitraşcu. „Veţi înţelege cât de seducător poate fi discursul unei minţi care confundă iubirea cu puterea.”
La rândul său, Iulia Kelt consideră că Velea „umanizează personajul inspirat de Dominique Pelicot, arătând că nimeni nu este totalmente bun sau rău”, iar Nicoleta Onofrei, jurnalistă din Bucureşti, atrage atenţia asupra dimensiunii sociale a subiectului:
„Nu a fost de ajuns un avertisment să nu empatizăm cu abuzatorul, nu e de ajuns nici acum, când în România, la fiecare trei zile, un bărbat încearcă să omoare o femeie.”
O carte necesară
Prin „fără ştirea ei”, Andrei Velea propune nu doar un exerciţiu de scriitură, ci şi unul de confruntare morală. Romanul investighează lucid transformarea omului în monstru şi provoacă cititorul să reflecteze asupra limitelor iubirii, ale puterii şi ale tăcerii.
„Nu sunt primul scriitor care alege un individ odios drept personaj principal”, spune autorul. „Intenţia este comună: să înţelegem mecanismele răului. Dezvelite, ele ne arată o altă faţă decât atunci când refuzăm să le privim.”
Librăria Humanitas Galaţi a fost plină până la refuz. Scriitori, profesori, psihologi şi cititori obişnuiţi au participat activ la discuţii, confirmând că „fără ştirea ei” este nu doar un roman, ci un eveniment cultural şi civic.
Fotografii de Simona Andrei şi Cornel Gingăraşu
