16 MAI 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Economia mondială este fragilă, iar un nou dezastru natural, precum cutremurul şi tsunami-ul din Japonia sau norul de cenuşă vulcanică din Europa, ar putea să o facă să intre în colaps, după numai şapte zile de la un cataclism, avertizează experţii britanici.
Evenimente precum norul de cenuşă vulcanică, care a întrerupt zborurile din Europa, cutremurul şi tsunami-ul din Japonia sau inundaţiile din Thailanda au demonstrat că sectoare cheie şi firme importante pot fi grav afectate, dacă producţia sau transporturile sunt perturbate, mai mult de o săptămână, informează Sott, citând CNBC.
"O săptămână pare a fi durata maximă în care economia mondială ar putea rezista unui cataclism fără să intre în colaps", a anunţat un raport întocmit de Chatham House, un institut britanic de analize internaţionale, cu sediul la Londra.
Actuala stare fragilă a economiei mondiale este deosebit de vulnerabilă la producerea unor şocuri neprevăzute. Până la 30% din Produsul Intern Brut al ţărilor dezvoltare ar putea fi ameninţat de criză, în special în sectorul producţiei şi al turismului, potrivit raportului.
După tsunami-ul şi criza nucleară japoneză din martie anul trecut, producţia industrială mondială a scăzut cu 1,1% în luna următoare, potrivit Băncii Mondiale. Norul de cenuşă vulcanică a costat Uniunea Europeană între 5 şi 10 miliarde de euro, împingând unele companii aeriene şi de turism în pragul falimentului.
"Aş vrea să cred că putem învăţa din aceste experienţe şi vom fi mai rezistenţi în timp. Însă asta nu se va întâmpla, dacă guvernele şi companiile nu sunt bine pregătite, atunci când apar dezastre naturale", a declarat Alyson Warhurst, director executiv al companiei de analiza, Maplecroft.
Costurile pot creşte rapid, când transportul sau sectorul de producţie sunt perturbate mai mult de 4-5 zile, ameninţându-se aprovizionarea cu alimente şi apă şi întreruperea reţelelor de energie şi de comunicaţii.
Schimbările climatice şi deficitul de apă se vor adăuga la riscuri, punând şi mai multă presiune asupra infrastructurii şi a resurselor. Experţii au avertizat guvernele, în ultimii ani, că acestea nu sunt pregătite corespunzător pentru a face faţă crizelor naţionale.
Guvernul britanic nu a răspuns aşa cum trebuia inundaţiilor grave din anul 2007 şi acestea l-au costat 3,2 miliarde de lire sterline.
Raportul institutului britanic a recomandat diferite moduri de răspuns, adresate guvernelor şi companiilor, în cazul producerii unor dezastre naturale.


Articole înrudite