Recesiunea a avariat puternic piaţa muncii din România, zeci de mii de angajaţi fiind nevoiţi să ia calea şomajului. Pe ansamblu, numărul de salariaţi din România s-a subţiat cu circa 15% de la începutul anului 2009 şi până la începutul acestui an, cât a durat recesiunea. Chiar dacă impactul a fost diferit, un lucru e cert: toate sectoarele majore ale economiei au fost lovite de flagelul recesiunii. Econtext.ro a făcut o analiză referitoare la cum a evoluat numărul de salariaţi din 2009 (când a început recesiunea) până în 2011 (când s-a terminat recesiunea) în fiecare ramură a economiei, realizând practic harta disponibilizărilor.
Industria, lider la disponibilizări
Cele mai multe disponibilizări au avut loc în industrie. De altfel, aşa a şi devenit industria mai productivă. Aproape 300.000 de muncitori au fost concediaţi din industrie, efectivul de salariaţi din acest domeniu ajungând la începutul acestui an la 1,19 milioane. La începutul anului 2009, industria românească număra aproape 1,49 milioane de muncitori.
După industrie, construcţiile au fost al doilea sector unde concedierile au curs pe bandă rulantă. La începutul recesiunii, în construcţii lucrau 406.400 de persoane, pentru ca la finalul recesiunii numărul acestora să fie de doar 299.000 de muncitori. O scădere de peste 25%!
Pe locul al treilea, după industrie şi construcţii, se situează comerţul cu amănuntul, care a văzut o reducere cu 91.100 a numărului de angajaţi.
Mai departe, următoarele poziţii sunt deţinute de transport (34.700 de concedieri), învăţământ (27.500), servicii administrative (21.500). La coada clasamentului, cu un număr mai scăzut de posturi eliminate, se află domeniul sănătăţii (4.000) şi alte activităţi şi servicii (3.500).
Amploare mai redusă
Totuşi, procentual, în învăţământ, sănătate şi administraţie publică, amploarea concedierilor a fost mai redusă, ceea ce confirmă faptul că mediul privat a fost mai grav afectat decât cel bugetar.
Învăţământul a ieşit din recesiune cu un minus de 7% din posturi, iar domeniul sănătăţii şi al asistenţei sociale a trecut examenul recesiunii cu o scădere de 1,6% a efectivului de salariaţi. De asemenea, personalul din administraţia publică era mai mic cu circa 6% la finalul recesiunii. În toate celelalte domenii, amploarea scăderilor a fost de peste 10%. De exemplu, industria a pierdut 20% din muncitori, construcţiile au disponibilizat peste 25% din totalul forţei de muncă, piaţa imobiliară a eliminat circa 25% de agenţi.
Lista disponibilizărilor şi numărul de angajaţi la începutul recesiunii şi la sfârşitul recesiunii
1. Industrie – 290.000 de posturi eliminate (de la 1,49 milioane de angajaţi la începutul recesiunii, până la 1,19 milioane de salariaţi la finele recesiunii)
2. Construcţii – 107.400 de posturi eliminate (de la 406.400 de angajaţi până la 299.000 de salariaţi)
3. Comerţ cu ridicata şi amănuntul, reparaţii auto – 91.100 de posturi eliminate (de la 770.800 de angajaţi, până la 679.700 de salariaţi)
4. Transport şi depozitare – 34.700 de posturi eliminate (de la 284.000 de angajaţi, până la 249.300 de salariaţi)
5. Învăţământ – 27.500 de posturi eliminate (de la 404.100 de cadre didactice, până la 376.600 de salariaţi la finele recesiunii)
6. Activităţi de servicii administrative – 21.5000 de posturi eliminate (de la 175.400 de angajaţi, până la un efectiv de 153.900 de muncitori)
7. Agricultură, silvicultură, pescuit – 15.800 de posturi eliminate (de la 92.600 de agricultori, silvicultori, vânători, pădurari până la 76,800)
8. Administraţie publică şi apărare – 13.000 de posturi disponibilizate (de la 217.200 de salariaţi, până la 204.200 de salariaţi)
9. Hoteluri şi restaurante – 10.400 de posturi eliminate (de la un număr de 114.200 de angajaţi, până la 103.800 de angajaţi)
10. Informaţii şi comunicaţii – 9.800 de posturi eliminate (de la 108.700 de angajaţi, până la 99.800 de salariaţi)
11. Activităţi profesionale ştiinţifice şi tehnice (cercetare şi dezvoltare) – 7.300 de posturi eliminate (de la 104.300 de angajaţi, până la 97.000 de salariaţi)
12. Tranzacţii imobiliare – 5.200 de posturi tăiate (de la 23.200 de agenţi imobiliar, până la 18.000 de agenţi imobiliari)
13. Intermedieri financiare şi asigurări – 5.200 de posturi tăiate (de la 107.700 de angajaţi în domeniul leasing, bănci, până la 102.500 de salariaţi)
14. Sănătate şi asistenţă socială – 4.000 de posturi eliminate (de la 368.600 de salariaţi, până la 362.600 de salariaţi)
15. Alte activităţi şi servicii – 3.500 de posturi tăiate (de la 33.500 de salariaţi, până la 30.000 de angajaţi)
Total: 4,1 milioane de angajaţi la începutul acestui an, faţă de 4,74 milioane de angajaţi la începutul anului 2009
