Toată lumea a intrat în vrie: se măresc pensiile sau nu, se măresc salariile sau nu, cert e un singur lucru - se scumpesc iar utilităţile, deşi iarna asta am avut căldură mai deloc, probabil pentru că şi iarna a fost ceva mai blândă cu noi, rămâne de văzut dacă şi facturile la căldură vor ţine cont de blândeţea iernii. În rest, totul e mai mult decât bine, vinetele sunt undeva pe la şapte lei kilogramul, păstârnacul şi pătrunjelul rădăcină au ajuns la cinci lei kilogramul, cartofii s-au dus de la un leu la doi lei şi douăzeci de bani, pâinea a rămas la optzeci sau nouăzeci de bani dar, la fel cum vă spuneam mai anul trecut, parcă e olecuţă mai mică, adică nu vezi nici un fel de ieftinire, şi... tot aşa peste tot. Ca să nu mai vorbim despre combustibilii pentru maşinile astea de care nu mai ai loc nici măcar pe trotuare. Îmi spunea cineva din Canada că acolo litrul de motorină costă doar treizecişicinci de cenţi canadieni, adică undeva pe la doi lei româneşti litrul, ceea ce te duce cu gândul, mai ales dacă eşti şofer, să te toooot duci să conduci pe la ei, ţinând cont de faptul că la noi motorina e undeva pe la şase lei şi ceva litrul. Dar asta nu-i nimic, problema e că, mai nou, dacă ai cumva rate pe la bănci, ai încurcat-o. Nu de alta, dar s-au inventat tot felul de firme de aşa-zis recuperatori, banca se spală pe mâini şi te dă pe mâna ăstora. Te freacă omuleţii ăia la telefon de ţi se face lehamite, consumă zeci de foi de hârtie şi zeci de plicuri prin care te ameninţă sau îţi propun să te prezinţi pe la ei pentru o rezolvare amiabilă, deşi, dacă ar fi „meseriaşi” ar putea să-şi dea seama că nu mai ai serviciu sau că ai ajuns cumva în imposibilitate de plată. Până la urmă şi până la urmă, de fapt tu eşti cel vinovat: cine naiba te-a pus să faci împrumut la bancă pe vremea când aveai încă un serviciu? Numai că dacă ar şti omul ce îl aşteaptă, s-ar feri sau s-ar păzi. Numai că nu poţi şti niciodată ce îţi rezervă ziua de mâine, ce legi mai dau cârmuitorii noştri sau, dacă anul trecut îţi permiteai să mănânci vreo zece kilograme de carne tot anul, nu o să mănânci numai cartofi prăjiţi cu ouă anul ăsta. Nimeni nu mai ştie nimic, nimeni nu mai este sigur de nimic şi, aşa cum am scris mai înainte, toată lumea a intrat în vrie. De-acum s-au dus şi mama cârnaţilor, am „jumărit” şi toată slănina porcului de Crăciun, mergem cu toţii la muncă cu burta goală şi cu un chef de muncă mai ceva decât gaura din burtă şi ne gândim cu groază că mai sunt vreo două luni şi ceva şi vine Paştele, care s-ar putea să ne găsească cu buzunarele găurite rău de tot după iarna asta şi după mintea guvernanţilor noştri, care spun că deja s-a mărit salariul minim pe economie, că deja s-au mărit pensiile şi alocaţiile la copii, numai că nu se vede în coşul zilnic nici un fel de plus. Sau poate nu mai vedem noi bine....
