Cadrele didactice gălăţene au continuat şi ieri protestul concretizat prin încetarea lucrului, urmând ca din această dimineaţă să fie reluate orele la clasă. Peste 60% din învăţământul gălăţean a oprit spontan lucrul încă din ziua de alaltăieri pentru a susţine moţiunea, şi ieri au continuat manifestaţiile de protest pentru a sublinia dezaprobarea faţă de proiectul Legii educaţiei adoptată de guvern.
Lidia Antoniu, vicepreşedinte SIP Galaţi, a precizat că vor decide în curând următoarele măsuri de protest faţă de prevederile acestei legi, precum şi a salarizării cadrelor didactice.
Cadrele didactice ale liceului „Elena Doamna”, care au declanşat încetarea lucrului în învăţământul gălăţean, au criticat aspru atât prevederile proiectului legislativ, pe ministrul Funeriu, cât mai ales lipsa de respect faţă de limba naţională a ţării, adoptată prin acest proiect legislativ. Pe lângă nemulţumirile privind salarizarea, cadrele didactice dezaprobă ferm prevederile legii educaţiei.
Profesorii gălăţeni consideră că o persoană ai cărei copii nu studiază în sistemul de învăţământ românesc, şi care nu a avut vreo tangenţă cu învăţământul românesc, nu are dreptul să iniţieze o lege care va influenţa viitorul unor generaţii de elevi. Mai mult decât atât, aceştia apreciază atitudinea ministrului ca fiind una „arogantă şi dictatorială”, ministrul considerând că este „deţinătorul adevărului suprem”.
Una dintre prevederile care îi revoltă pe profesori se leagă de predarea geografiei şi istoriei pentru elevii de etnie maghiară în limba lor maternă. Cadrele didactice gălăţene se întreabă dacă se va ajunge până acolo încât limba de stat, româna, să se predea elevilor de etnie maghiară ca limbă străină. Aceştia cer respectarea limbii române, a însemnelor naţionale, aşa cum este firesc – limba română să fie limba de stat utilizată pe cuprinsul întregii ţări. Cadrele didactice au menţionat că dacă te afli în gara din Miercurea Ciuc, venirea trenului este anunţată în limba maghiară, şi dacă nu reuşeşti să observi pe tabela de marcaj sosirea trenurilor, ai toate şansele să îl pierzi, chestiune de neacceptat.
Ieri guvernul şi-a asumat răspunderea pentru Legea educaţiei, iar PNL a contestat asumarea la Curtea Constituţională, unde există precedentul verdictului de neconstituţionalitate pronunţat pe aceeaşi temă cu un an în urmă, tot de către Curtea Constituţională. Şi de această dată opoziţia a subliniat faptul că Legea educaţiei, fiind una de interes naţional, trebuia adoptată în parlament, în urma dezbaterilor din ambele camere, Senatul fiind camera decizională în acest caz. Legea educaţiei a fost asumată de guvern în forma care a trecut de Camera Deputaţilor.
