Cine ar fi crezut că doar câteva bidoane din plastic, PET-uri pe care majoritatea le aruncă la gunoi (nici măcar la europubele special destinate colectării selective) se pot transforma din obiecte complet nefolositoare în adevărate resurse de hrană pentru păsările cerului?
Cu siguranţă s-a gândit la asta Viorica Atodiresei, muzeograf al Complexului Muzeal de Ştiintele Naturii, care le-a arătat elevilor cum să confecţioneze hrănitoare pentru păsări.
„Se ia un bidon din plastic de 5 litri şi se desenează, întâi cu un marker, pe toate laturile, câte o fereastră. Decupăm, cu ajutorul caterului, ferestrele, după care pe una din ferestre introducem un alt PET, de un litru şi jumătate, căruia i-am făcut şi lui, la bază, nişte ferestre. Gura PET-ului mic se va potrivi în gura bidonului, iar sticla cea mică va fi încărcată cu seminţe, în timp ce PET-ul cel mare va proteja acest depozit de seminţe, dar şi păsările care vor veni să mănânce”, le-a explicat muzeograful elevilor de clasa a VIII-a veniţi să confecţioneze astfel de hrănitoare.
“Nu ştiam până acum că păsările pot muri, iarna, pe ger, din cauză că nu au mâncare. Aici am aflat că iarna, pentru ca păsările să îşi menţină temperatura la 42 de grade, trebuie să mănânce multe seminţe bogate în ulei sau chiar slănină... M-am mirat că o pasăre ar mânca slănină, dar când ni s-a explicat faptul că şi noi, oamenii, mâncăm mai gras iarna pentru a avea mai multă energie, am înţeles”, a spus Irina, una dintre elevele venite să confecţioneze hrănitoare.
“Pe timpul iernii avem ceea ce numim păsări sedentare dar şi oaspeţi de iarnă, şi toate au nevoie de seminţe. Avem sticleţi, piţigoiul mare, piţigoiul albastru, botgros, dar şi oaspetele de iarnă - mătăsarul, precum şi speciile mai cunoscute - cioara, stăncuţa, coţofana, gaiţa... Toate au nevoie de hrană bogată în uleiuri iar iarna nu găsesc astfel de seminţe, de aceea este necesar să le ajutăm, să asigurăm astfel de hrănitoare. Proiectul urmăreşte şi folosirea materialelor reciclabile, aşa că ne-am gândit să facem hrănitoare din PET-uri, nu din lemn, pentru că acestea din urmă sunt costisitoare şi nu sunt la îndemâna oricui. Cele din PET-uri pot fi confecţionate de orice copil”, a mai spus Viorica Atodiresei.
“Eu pun pe pervaz mâncare pentru păsări şi vin tuturele şi mănâncă... Le pun orez sau le mai pun mâncare din punga cu mâncare a papagalilor, că am în casă, în colivie. Păsările de afară s-au învăţat şi vin în fiecare zi”, a spus Alina, o altă elevă. Muzeografa le-a confirmat copiilor că este, într-adevăr, o responsabilitate, căci odată instalat un astfel de hrănitor, păsările se obişnuiesc repede să vină să se hrănească, aşa că “nu trebuie să uitaţi să realimentaţi depozitele de seminţe”, le-a mai spus Viorica Atodiresei.
Confecţionarea hrănitoarelor a fost ca o joacă pentru copii. De acum înainte urmează treburile cu adevărat serioase, căci după instalarea hrănitoarelor în copaci, copiii vor trece la observarea păsărilor şi indentificarea lor. Cu ajutorul binoclului, fiecare copil va observa păsările, le va identifica şi va învăţa despre ele. Astfel, şcoala nu mai pare plicticoasă, informaţiile se reţin mai uşor şi, în plus, păsările supravieţuiesc gerului.
