A fost petrecere mare cu ocazia „Basarabiei Culinare”, manifestare organizată de studenţii basarabeni în cadrul „Zilelor Basarabiei”. Petrecerea, una pe cinste, a fost tradiţională de la mâncare şi până la hore încinse în faţa căminelor studenţeşti gălăţene, mai ales „hora de la Moldova”. S-au mâncat preparate tradiţionale moldoveneşti şi nu au lipsit nici vinurile sau tăriile celebre în Moldova de peste Prut. Dacă fetele au gătit în cămin poale-n brâu, plăcinte cu carne sau brânză, cartofi cu mărar sau pilaf, afară, băieţii au făcut în ceaun fasole cu ciolan. „Pe lângă ciolanul cu fasole am mai făcut şi tochitură, cum i se spune în România, dar căreia noi, în Moldova, îi zicem friptură de porc”, a spus Vlad Moraru, unul dintre studenţii organizatori, în timp ce învârtea de zor în tochitură. Şi la atâta mâncare nu putea lipsi băutura. „Avem vin de toate felurile, şi alb, demidulce, cules de pe plantaţiile Moldovei centrale, dar şi coniac, «Legenda Moldovei», dar şi tradiţionalul «Cahor», care de obicei se bea la biserici şi la împărtăşanie”, a spus Eugen Chenchiu, care era asistat de colegul său Aurel Frumuşache. Înainte de a mânca şi de a se prinde în hore, studenţii au ascultat o poezie compusă de Grigore Vieru. Au urmat apoi horele de toate felurile, dar şi distracţia la tiroliana amplasată în curte, tot lângă locul petrecerii.
„Zilele Basarabiei”, care marchează unirea Basarabiei cu România, au fost sărbătorite până pe 27 martie. Au mai avut loc concerte şi au fost înălţate în văzduh lampioane.
