Ziua Internaţională a Dunării este un prilej de sărbătoare, însă şi unul de a reflecta cu privire la poluarea apelor bătrînului fluviu. Iar dacă autorităţile riverane Dunării găsesc de cuviinţă să îşi îndrepte atenţia, o dată pe an (pe 29 iunie), către bătrânul fluviu (organizând în cinstea sa spectacole), calitatea apelor sale ar trebui să fie un motiv pentru ca noi toţi să fim zi de zi atenţi la acest “coridor verde” care ne uneşte cu Europa.
Un studiu elaborat în cadrul unui proiect transfrontalier România-Ucraina-Moldova arată faptul că orice gest, oricât de mic ar fi – precum, de pildă, eliberarea în apa Dunării a unui peşte de acvariu - poate avea repercusiuni asupra ecosistemului bătrânului fluviu, punând în pericol nu doar apele, ci, implicit, sănătatea semenilor noştri, căci Dunărea este o sursă de apă potabilă pentru majoritatea localităţilor riverane.
“Cu părere de rău trebuie să vă spun că peste 85% din poluarea Mării Negre este produsă de fluviul Dunărea”, aceasta este concluzia expusă, pe scurt, de profesorul Iuri Ghinga, de la Institutul Ecologiei Mării Negre din Odessa, care s-a aflat la Galaţi săptămâna trecută, unde s-a desfăşurat conferinţa internaţională ”Environmental challenges in Lower Danube Euroregion”, desfăşurată în cadrul proiectului “Cooperare interdisciplinară transfrontalieră pentru prevenirea dezastrelor naturale şi reducerea poluării mediului în Euroregiunea Dunărea de Jos”. Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi derulează în această perioadă un proiect de monitorizare a poluanţilor de mediu de la Dunărea de Jos. Rezultatele tuturor cercetărilor realizate în cadrul acestui proiect vor fi comunicate autorităţilor locale ale localităţilor riverane Dunării sau râurilor care se varsă în Dunăre, pentru ca aceasta să procedeze, pe viitor, în cunoştinţă de cauză. Totodată, monitorizările factorilor de mediu efectuate de grupele de specialişti din România, Moldova şi Ucraina vor face obiectul unor rapoarte ce vor fi înaintate Comisiei Europene, urmând ca forurile europene decizionale să stabilească seturi de măsuri menite să protejeze mediul din zona Dunăre-Prut.
Profesorul universitar Antoneta Ene (coordonatorul proiectului de la UDJG) spune că cercetările realizate până acum au scos la iveală date importante despre calitatea apei Dunării, fluviu din care Galaţiul, de pildă, se alimentează cu apă potabilă, dar şi în care deversează apele uzate, după ce acestea sunt trecute printr-o staţie de epurare. Deşi precizează că apele Dunării sunt “moderat poluate”, profesorul universitar spune că staţia de epurare a apelor uzate ar trebui completată cu o treaptă biologică de epurare, căci, deocamdată, filtrarea apelor uzate se face doar mecanic.
“Dunărea nu este foarte poluată, este moderat poluată, pentru că în volumul mare de apă substanţele poluante se dizolvă. Totuşi, nu sunt suficiente treptele de epurare ale staţiei, trebuie găsite şi alte sisteme, nu doar cele cu decantoare. Poluarea Dunării are ca efect şi poluarea Prutului, iar localităţile de pe malul acestui râu au în pânza freatică niveluri ridicate de nitraţi şi nitriţi, am găsit asta în apa fântânilor şi populaţia trebuie să ştie asta, vom comunica şi oficial autorităţilor locale. De altfel, în cadrul comunicărilor ştiinţifice s-a prezentat şi un studiu realizat de profesorul Ştefan Dragomir, studiu a realizat împreună cu APM, la cele 5 puncte de evacuare a apelor uzate în Dunăre, studiu în care se arată că există problema contaminării Dunării cu nitraţi, fosfaţi”, a spus prof Antoaneta Ene. Precizând că rezultatele studiului său sunt “doar consultative” şi profesorul Ştefan Dragomir confirmă faptul că în cadrul studiului realizat în urmă cu două luni de el “au fost alese 5 dintre evacuările spre fluviu care aveau debitul de apă uzată deversat în fluviu cel mai mare. Am înregistrat depăşiri ale nitriţilor, cianidelor, fosfaţilor, sulfiţi chiar şi de 2 până la 3 ori, mai ales pe evacuarea din amonte de trecere bac. Şi la celelalte deversări au fost înregistrate depăşiri al poluanţilor dar mult mai mici. Lucrarea trage un semnal de alarma, adică cei de la Agenţia de Mediu ar trebui să descopere cauza să verifice bazinele de decantare dacă nu cumva s-au colmatat şi trebuie extras nămolul care, fiind în exces, nu mai permite o decantare corespunzătoare a poluanţilor”.
Analiza apelor Dunării, realizată în cadrul proiectului transfrontalier al universităţii, a descoperit şi multe specii invazive care distrug speciile autohtone, punând în pericol ecosistemul, a spus Elena Zutcov, de la Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe Moldova, explicând şi cum ajung astfel de specii invazive în Dunăre: „Ajung pentru că în zilele noastre există acest trafic liber între porturile lumii şi nu mai sunt acele măsuri draconice, cum erau odinioară, privind normele sanitar-veterinare. Sunt specii care ajung în zona noastră fie prinse de nave, fie sunt aduse de oameni, pentru acvarii, şi dacă aceste persoane văd că speciile nu se obişnuiesc în acvarii, pur şi simplu le aruncă în Dunăre. Or, astfel de specii supravieţuiesc şi nu numai atât, dar invadează spaţiul speciilor autohtone, distrugându-le, le mănâncă icrele. De pildă, în una din expediţiile realizare de noi, am descoperit crabi chinezeşti pe braţul Chilia, specie invazivă care nici nu avea ce căuta acolo... Aceasta este însă o problemă mondială. De pildă, vă spun că SUA cheltuiesc anual milioane de dolari pentru eradicarea unei specii de moluscă, invazivă, care creşte în orice condiţii, se devoltă inclusiv pe conductele instalaţiilor de la nave, deci poate produce pierderi economice...”.
