Schimbările climatice şi populismul pot crea haos pe termen lung şi nu pot fi combătute decât prin rezolvarea cauzelor care stau la baza celor două fenomene, scrie comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu, într-un articol publicat de New Europe.
"Răscrucea în cazul schimbărilor climatice va consta, în 2017, în a reuşi să mergem dincolo de discursuri: în 2017 va trebui să implementăm, să luăm măsuri care să învingă schimbările climatice pe termen lung. Ceasul merge, nu ne mai putem permite să îi acordăm timp timpului", scrie comisarul european. În cazul populismului, "deşi istoria arată că nicio ţară nu a progresat atunci când s-a retras în cochilia sa, percepţia există. Trebuie deci să rezolvăm această problemă. În 2017. Nu putem să-i mai acordăm timpului timp," mai scrie Creţu, parafrazându-l pe fostul preşedinte francez, Francois Mitterand.
Comisarul român crede că un element care poate avea un rol important în rezolvarea acestor probleme este comunicarea. mai ales în epoca reţelelor de socializare. "Europa aduce veşti bune, însă nu este mereu percepută aşa. Concluzia este că nu reuşim să le comunicăm europenilor aceste veşti bune. 2017 este şi un an de răscruce pentru comunicare."
Creţu este de părere că este timpul ca oficialii UE să se concentreze mai puţin pe comunicate şi conferinţe de presă şi să mai mult pe comunicarea directă cu europenii prin reţelele de socializare. Însă insistă că şi mesajul are nevoie de schimbare: "în loc de "m-am întâlnit cu cineva" trebuie să ofere mesaje relevante ("am convenit să schimbăm ceva")
"În 2017 faimosul aforism care spune că "Nu e de ajuns să se facă dreptate; trebuie să se vadă că se face dreptate" ar trebui transpus în 2016 în "Ne e de ajuns ca Uniunea Europeană să servească 500 de milioane de europeni, trebuie să se şi vadă că îi serveşte", scrie comisarul român.
În 2017, instituţiile europene trebuie să se axeze pe susţinerea celor care beneficiază de politicile regionale care trebuie să se facă auziţi, de la oraşe şi regiuni până la întreprinderi mici şi mijlocii, universităţi, organizaţii neguvernamentale, tineri, spitale... Şi acest lucru trebuie făcut şi în ţări membre care beneficiază de investiţii şi în state care investesc şi care beneficiază de politicile regionale pentru a accesa mai mulţi clienţi în alte state, de exemplu".
"Într-o vreme când sectorul privat nu are încredere în bugetele naţionale, bugetul UE, şi mai ales politicile regionale, e văzut ca o garanţie a unei investiţii solide pentru toţi".
"O politică regională solidă înseamnă o Europă mai puternică. Iar o Europă mai puternică înseamnă mai puţine reflexe naţionaliste. Dacă reuşim aceste lucruri, voma avea un 2017 negiociat cu succes. Un an de răscruce", a concluzionat Creţu.
