Încălzirea globală continuă să se accelereze într-un ritm fără precedent, iar nivelul mărilor şi oceanelor creşte tot mai rapid. Acesta este avertismentul lansat de peste 70 de climatologi din 17 ţări, care atrag atenţia că omenirea se apropie periculos de pragul critic stabilit prin Acordul de la Paris.
Concluziile apar în cea de-a patra ediţie a unui studiu de referinţă publicat anual în revista ştiinţifică Earth System Science Data, la realizarea căruia au contribuit şi numeroşi experţi ai Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), organismul ONU specializat în evaluarea fenomenului schimbărilor climatice.
Potrivit cercetătorilor, în 2025 temperatura medie globală a fost cu 1,39 grade Celsius mai mare decât în perioada preindustrială (1850-1900), iar aproape întreaga creştere – 1,37 grade Celsius – este atribuită activităţilor umane.
„Viteza încălzirii cauzate de om rămâne la cel mai înalt nivel de până acum”, arată raportul, care estimează că ritmul actual de încălzire este de 0,27 grade Celsius pe deceniu.
Dezechilibrul energetic al planetei s-a dublat
O altă concluzie îngrijorătoare este legată de aşa-numitul „dezechilibru energetic al Terrei”, adică diferenţa dintre energia solară absorbită de planetă şi cea reflectată înapoi în spaţiu.
„Fără influenţa umană, acesta ar trebui să fie aproape de zero, însă creşte din anii 1970 şi atinge astăzi un nivel record”, a explicat Piers Forster, profesor de climatologie fizică la Universitatea din Leeds şi coordonatorul raportului.
Experţii explică faptul că încălzirea accelerată este determinată în principal de emisiile record de gaze cu efect de seră rezultate din arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor naturale. În acelaşi timp, reducerea poluării cu aerosoli a diminuat efectul de răcire pe care aceste particule îl aveau prin reflectarea unei părţi din radiaţia solară.
Pragul de 1,5 grade Celsius ar putea fi depăşit până în 2030
Deşi există semne că ritmul de creştere al emisiilor de dioxid de carbon începe să încetinească, cercetătorii avertizează că acest lucru nu este suficient pentru a respecta obiectivul principal al Acordului de la Paris, care prevede limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.
În lipsa unor reduceri semnificative ale emisiilor, acest prag ar putea fi depăşit în jurul anului 2030.
„Având în vedere că emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, menţinerea încălzirii globale sub acest prag pare acum imposibilă”, a declarat climatologul Aurélien Ribes, de la Météo-France.
Nivelul mărilor continuă să crească
Datele prezentate în raport arată că nivelul mărilor şi oceanelor a crescut cu aproximativ 23 de centimetri între 1901 şi 2025. În prezent, ritmul anual de creştere a ajuns la 3,84 milimetri, fiind de două ori mai mare decât în urmă cu câteva decenii.
Totodată, numărul zilelor cu valuri de căldură marină s-a triplat faţă de începutul anilor 1990, ajungând la 65 de zile pe an în 2025.
Aceste fenomene au efecte directe asupra ecosistemelor marine, asupra fenomenelor meteorologice extreme şi asupra comunităţilor de coastă din întreaga lume.
Cercetătorii avertizează şi asupra reducerii programelor de monitorizare climatică
Pe lângă efectele încălzirii globale, oamenii de ştiinţă atrag atenţia şi asupra riscului reducerii capacităţii de monitorizare a climei la nivel mondial.
Raportul se bazează pe aproximativ 40 de seturi de date colectate prin sateliţi, staţii meteorologice, nave, balize oceanice şi baloane-sondă. Însă mai multe programe de observare a Pământului sunt ameninţate de reduceri bugetare şi de decizii geopolitice.
Specialiştii avertizează că unele programe de observaţii oceanice, finanţate în mare măsură de Statele Unite, riscă să fie afectate de tăieri de fonduri. În plus, au fost semnalate reduceri ale finanţării pentru Organizaţia Meteorologică Mondială, Programul Mondial de Cercetare Climatică şi Sistemul Global de Observare a Climei.
Date esenţiale pentru înţelegerea schimbărilor climatice
Autorii studiului subliniază că monitorizarea continuă a indicatorilor climatici este esenţială pentru înţelegerea evoluţiei fenomenelor meteorologice extreme şi pentru elaborarea politicilor de adaptare şi reducere a emisiilor.
„Aceşti indicatori constituie o monitorizare esenţială a semnelor vitale ale unui pacient care prezintă simptome din ce în ce mai îngrijorătoare”, a declarat Peter Thorne, profesor de geografie fizică la Universitatea din Maynooth, Irlanda.
Concluziile cercetătorilor transmit un mesaj clar: schimbările climatice continuă să se accelereze, iar fără măsuri rapide şi consistente de reducere a emisiilor, obiectivele internaţionale privind limitarea încălzirii globale devin tot mai greu de atins.
