
Comisia Europeană acuză Meta că încalcă prevederile Legii privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) prin utilizarea unor mecanisme de design menite să crească timpul petrecut de utilizatori pe Facebook şi Instagram, fără a lua măsuri suficiente pentru limitarea efectelor asupra sănătăţii mintale.
Ancheta vizează în special funcţii precum infinite scroll, redarea automată a videoclipurilor (autoplay) şi algoritmii avansaţi de recomandare, care personalizează conţinutul în funcţie de comportamentul fiecărui utilizator. Potrivit Comisiei, aceste mecanisme sunt concepute pentru a menţine utilizatorii conectaţi cât mai mult timp şi pot favoriza dezvoltarea unor comportamente compulsive, în special în rândul copiilor şi adolescenţilor.
Autorităţile europene susţin că notificările push şi sistemele de recomandare extrem de personalizate induc utilizatorii într-un mod de utilizare aproape automat, reducând capacitatea acestora de a întrerupe în mod conştient sesiunea de navigare.
Dacă investigaţia va confirma încălcarea DSA, Meta riscă o amendă de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală. Raportat la veniturile estimate ale companiei, sancţiunea ar putea ajunge la aproximativ 11 miliarde de euro, una dintre cele mai mari amenzi prevăzute de legislaţia europeană în domeniul serviciilor digitale.
„Protejarea sănătăţii fizice şi mintale a europenilor trebuie să fie o prioritate pentru platformele de socializare”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie.
Oficialul european a subliniat că Digital Services Act oferă un cadru legal clar pentru tragerea la răspundere a platformelor în ceea ce priveşte designul şi efectele potenţial adictive ale serviciilor digitale şi a reiterat angajamentul Comisiei de a aplica riguros noile reguli.
Investigaţia, deschisă în mai 2024, a concluzionat preliminar că Meta nu a evaluat în mod corespunzător riscurile pe care Facebook şi Instagram le prezintă pentru sănătatea fizică şi psihică a utilizatorilor, în special a minorilor şi a persoanelor vulnerabile. Comisia susţine că societatea a ignorat date privind timpul petrecut de adolescenţi pe platforme, inclusiv utilizarea pe timpul nopţii, precum şi impactul unor formate precum Reels şi Stories, care pot încuraja consumul excesiv de conţinut.
Autorităţile europene consideră că măsurile de protecţie existente sunt insuficiente. Instrumentele de limitare a timpului petrecut în aplicaţii, inclusiv cele activate implicit pentru adolescenţi, pot fi dezactivate cu uşurinţă şi nu reduc în mod semnificativ utilizarea. De asemenea, sistemele de control parental sunt considerate eficiente doar pentru utilizatorii cu suficiente cunoşştinţe tehnice şi implicare constantă, fără a oferi o protecţie reală pentru majoritatea minorilor.
Pentru a evita sancţiunea, Meta ar putea fi obligată să implementeze modificări importante în modul de funcţionare al platformelor sale. Printre măsurile analizate se numără dezactivarea implicită a funcţiilor infinite scroll şi autoplay, introducerea unor mecanisme eficiente care să încurajeze pauzele şi limitarea timpului petrecut în aplicaţii, precum şi modificarea algoritmilor de recomandare astfel încât aceştia să nu mai fie optimizaţi exclusiv pentru creşterea gradului de implicare al utilizatorilor.
Ancheta se desfăşoară în paralel cu o altă investigaţie privind sistemele de verificare a vârstei implementate de Meta. În concluziile preliminare publicate în luna aprilie, Comisia Europeană a apreciat că actualele mecanisme permit prea uşor accesul copiilor sub 13 ani şi că instrumentele prin care utilizatorii pot raporta conturile aparţinând minorilor sunt dificil de utilizat şi insuficient de eficiente.