Comisia Europeană decide dacă Google va fi obligată să împartă datele din Search cu rivalii săi

Comisia Europeană urmează să ia până la sfârşitul lunii iulie o decizie care ar putea schimba semnificativ piaţa motoarelor de căutare şi a serviciilor bazate pe inteligenţă artificială. Bruxelles-ul va stabili ce categorii de date colectate prin Google Search vor trebui puse la dispoziţia companiilor concurente, în conformitate cu prevederile Digital Markets Act (DMA).

Miza este una majoră, deoarece Google domină piaţa căutărilor online de aproape două decenii, iar accesul la datele generate de miliarde de căutări reprezintă unul dintre cele mai importante avantaje competitive ale companiei. În acelaşi timp, autorităţile europene încearcă să găsească un echilibru între stimularea concurenţei şi protejarea confidenţialităţii utilizatorilor.

Intrat în vigoare în 2024, Digital Markets Act impune reguli stricte marilor platforme digitale desemnate drept „gatekeepers”, obligându-le să reducă barierele care împiedică apariţia unor competitori viabili. În cazul Google, Comisia Europeană consideră că accesul la datele din Search este esenţial pentru dezvoltarea unor alternative atât în domeniul motoarelor de căutare, cât şi al aplicaţiilor de inteligenţă artificială, relatează Politico.

Printre companiile interesate de aceste informaţii se numără motorul de căutare german Ecosia, rivalul francez Qwant, dar şi dezvoltatori de servicii AI precum OpenAI şi Perplexity.

Economiştii susţin că poziţia dominantă a Google nu este determinată doar de performanţa algoritmilor săi, ci şi de volumul uriaş de date pe care îl acumulează. Cu cât un motor de căutare procesează mai multe interogări, cu atât îşi poate îmbunătăţi mai rapid rezultatele, ceea ce face extrem de dificilă recuperarea decalajului de către competitori. Acesta este unul dintre motivele pentru care Google şi-a menţinut o cotă de aproximativ 90% din piaţa globală a căutărilor online în ultimii 17 ani.

Google avertizează însă că partajarea unor astfel de date ar putea crea riscuri serioase pentru confidenţialitatea utilizatorilor. Compania susţine că inclusiv seturile de date anonimizate pot permite identificarea unor persoane, deoarece multe căutări conţin informaţii foarte specifice despre viaţa acestora. În cadrul unei prezentări făcute Comisiei Europene, cercetătorii Google au afirmat că au reuşit să reidentifice utilizatori dintr-un set de date anonimizat în doar câteva ore.

Companiile concurente contestă aceste concluzii şi acuză Google că încearcă să îşi protejeze poziţia dominantă pe piaţă. Ele subliniază că metodologia folosită în demonstraţia companiei nu a fost publicată şi nu poate fi verificată independent.

Totodată, reprezentanţii startup-urilor precizează că datele nu ar urma să fie publice, ci accesibile doar unui număr limitat de companii eligibile, în condiţii stricte. Aceste reguli ar interzice orice încercare de identificare a utilizatorilor şi ar include audituri periodice pentru verificarea respectării obligaţiilor privind protecţia datelor.

Comisia Europeană afirmă că lucrează împreună cu experţi în protecţia datelor pentru a implementa mecanisme solide de anonimizare şi că accesul va fi acordat exclusiv motoarelor de căutare şi serviciilor de inteligenţă artificială care utilizează funcţii de căutare şi procesează deja date sensibile.

Mai mulţi specialişti în dreptul concurenţei şi protecţia datelor consideră că stimularea competiţiei şi respectarea vieţii private nu sunt obiective incompatibile. În opinia acestora, regulamentul GDPR şi Digital Markets Act se completează reciproc şi permit dezvoltarea unei pieţe mai competitive fără compromiterea standardelor europene privind confidenţialitatea.

Decizia finală va aparţine Comisiei Europene şi este aşteptată până la sfârşitul lunii iulie. Hotărârea ar putea avea un impact major atât asupra pieţei motoarelor de căutare, cât şi asupra dezvoltării viitoare a serviciilor de inteligenţă artificială în Europa.