De ce dormim prost în prima noapte într-un loc nou

Probabil ţi s-a întâmplat şi ţie să te cazezi într-un hotel şi să te foieşti toată noaptea în pat. Chiar dacă reuşeşti să adormi, somnul pare superficial, iar dimineaţa te trezeşti obosit. În schimb, în a doua noapte, chiar dacă eşti în aceeaşi cameră, odihna devine mai bună. De ce se întâmplă acest lucru atunci când nu dormim acasă?

O echipă de cercetători de la Universitatea Nagoya din Japonia a încercat să lămurească acest mister, studiindu-l pe şoareci. În experimentele de laborator, oamenii de ştiinţă au descoperit un grup de neuroni care se activează atunci când mediul se schimbă, potrivit Medical Xpress.

Aceşti neuroni eliberează o moleculă numită neurotensină, care menţine organismul într-o stare de veghe. Rolul acestui mecanism este unul protector, deoarece ajută corpul să rămână alert în faţa posibilelor pericole dintr-un loc necunoscut, arată un raport publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.

Descoperirea ar putea explica aşa-numitul „efect al primei nopţi” observat la oameni. În prima noapte petrecută într-un spaţiu nou, creierul rămâne mai vigilent, ca un paznic de noapte. Practic, „ţine un ochi deschis” până când se convinge că mediul este sigur. Această reacţie este o adaptare evolutivă care a apărut pentru a creşte şansele de supravieţuire.

Deşi fenomenul este cunoscut de zeci de ani, mecanismul cerebral din spatele lui nu fusese pe deplin înţeles.

„Amigdala extinsă este o regiune a creierului care procesează emoţiile şi stresul la mamifere. În interiorul acestei regiuni, anumiţi neuroni specifici, numiţi neuroni IPACL CRF, produc neurotensină şi se activează atunci când detectează un mediu nou. Neurotensina influenţează apoi substanţa neagră, o zonă a creierului care controlează mişcarea şi starea de alertă”, a explicat Daisuke Ono, autor principal al studiului şi lector la Institutul de Cercetare în Medicină a Mediului din cadrul Universităţii Nagoya.

Descoperirea ar putea duce la noi tratamente pentru insomnie

În cadrul experimentelor, cercetătorii au analizat şoareci plasaţi în cuşti noi şi le-au monitorizat activitatea cerebrală. Au observat că neuronii IPACL CRF deveneau extrem de activi în mediile necunoscute. Când aceşti neuroni au fost inhibaţi artificial, şoarecii adormeau rapid, chiar dacă nu erau familiarizaţi cu locul. În schimb, atunci când neuronii erau activaţi, animalele rămâneau treze mai mult timp.

Oamenii de ştiinţă cred că acelaşi mecanism funcţionează şi în cazul oamenilor.

Rezultatele ar putea deschide calea către noi tratamente pentru insomnie şi tulburări de anxietate. Mulţi pacienţi care suferă de stres cronic sau tulburare de stres post-traumatic experimentează o stare excesivă de alertă pe timpul nopţii, iar medicamentele care vizează neurotensina ar putea contribui la îmbunătăţirea somnului în astfel de situaţii. (sursa stiripesurse.ro)