De ce ne „prind” videoclipurile scurte: mecanismul din creier care transformă scrollul într-un obicei greu de oprit

Un clip. Încă unul. Şi încă unul. Degetul alunecă aproape reflex pe ecran, iar telefonul livrează instant următorul videoclip, ca o mică recompensă pentru creier. Câteva minute petrecute pe telefon se pot transforma rapid într-un maraton de scroll fără oprire.

Fluxul aparent nesfârşit de videoclipuri scurte pare, la prima vedere, doar o formă inofensivă de divertisment. În realitate, acest tip de conţinut declanşează reacţii chimice în creier care pot menţine utilizatorii mult timp în faţa ecranului.

Fiecare video vizionat produce un nou val de dopamină, substanţa asociată cu senzaţia de plăcere şi recompensă. Atunci când această recompensă apare la intervale de câteva secunde, creierul începe să o caute tot mai des.

Filmuleţele scurte devin astfel o „gustare rapidă” pentru minte. Odată ce creierul se obişnuieşte cu acest tip de stimul constant, apare tendinţa de a reveni mereu la acelaşi tip de conţinut.

“Algoritmii deja îţi învaţă ţie plăcerile şi îţi dau cât mai mult din ce te atrage”, explică un tânăr utilizator.

Dependenţa de videoclipuri scurte nu ţine cont de vârstă. Mulţi oameni sunt conştienţi că petrec mult timp pe platforme precum TikTok sau Instagram, dar revin constant la ele.

Motivul este modul în care sunt concepute aceste platforme. Videoclipurile sunt create şi distribuite astfel încât să capteze rapid atenţia şi să menţină utilizatorii conectaţi cât mai mult timp.

“Nu ne dăm seama, dar facem asta în fiecare zi. Scrollul pe clipurile scurte ne afectează creierul. Atenţia, răbdarea, starea de spirit. Studiile arată că oamenii petrec în medie 151 de minute pe zi pe astfel de videoclipuri, iar doar 35 de minute aproximativ 260 de clipuri care pot duce la dependenţă”, explică reporterul Oana Bogdan.

Creatorii de conţinut şi platformele folosesc strategii bine studiate pentru a capta interesul utilizatorilor încă din primele secunde ale videoclipului.

“În primele trei secunde tu trebuie să îi oferi omului ceva ca să îl ţii acolo. În spatele acestui scroll sunt două clipuri care nu îţi plac şi unul care îţi place. Că tu mereu când dai scroll, să îţi vină unul după altul, să speri că vine ceva care să îţi placă”, explică expertul social media Sabina Nicola.

Neurologii spun că această aşteptare constantă a următorului clip interesant este cea care menţine utilizatorii în bucla scrollului. Fiecare gest de swipe oferă un nou stimul şi o nouă doză de dopamină.

Specialiştii avertizează că acest tip de comportament repetitiv poate funcţiona similar cu alte forme de dependenţă.

“Orice dependenţă are un anumit comportament care se repetă. O nevoie a psihicului de a linişti ori o anxietate, ori o stare de gol, ori un sentiment de plictiseală”, explică psihoterapeutul Anca Botoalcă.

Pe termen lung, avalanşa de stimuli rapizi poate reduce capacitatea de concentrare. Activităţi care necesită atenţie susţinută, precum cititul sau studiul, pot deveni mai dificile.

“În cazul în care o persoană foloseşte în mod excesiv social media în cursul serii… probleme legate de impulsivitate, concentrare, dispoziţie tristă în majoritatea zilei, atunci când nu au acces la telefon”, explică medicul psihiatru Matei Costin.

Specialiştii în sănătate digitală recomandă câteva măsuri simple pentru reducerea timpului petrecut în aplicaţii: stabilirea unor limite zilnice pentru utilizarea reţelelor sociale, pauze regulate de la telefon şi evitarea folosirii dispozitivului înainte de culcare.

Uneori, spun experţii, cea mai simplă soluţie este şi cea mai eficientă: închiderea aplicaţiilor şi lăsarea telefonului deoparte. În anumite situaţii, cel mai sănătos „swipe” este chiar cel care opreşte scrollul infinit. (sursa stiripesurse.ro)