Ce a făcut Armata României în 2021 şi ce şi-a propus pentru acest an Recomandat

Vineri, 11 Februarie 2022 13:02
Publicat în National
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

În prezenţa ministrului apărării naţionale, Vasile Dîncu, la sediul MApN, şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a prezentat miercuri, 9 februarie, bilanţul activităţii Statului Major al Apărării (SMAp) pentru anul 2021.
În cadrul şedinţei de autoevaluare s-au discutat direcţiile de acţiune şi principalii indicatori ai stării structurale şi acţionale a Forţelor Armate Române pentru anul trecut, precum şi obiectivele Statului Major al Apărării pentru anul în curs. Indicatorii prezentaţi au reliefat că Statul Major al Apărării şi-a îndeplinit obiectivele pentru anul 2021 şi are capacitatea organizatorică şi resursele necesare îndeplinirii obiectivelor pentru anul 2022.
În vederea dezvoltării proiectelor instituţiei apărării în cadrul reperelor fixate prin „Strategia Militară a României - 2021” şi documentele de planificare a apărării, SMAp continuă consolidarea capabilităţilor necesare unui răspuns defensiv adecvat întregului spectru de ameninţări imediate şi de perspectivă. În acest sens, în 2022, procesul de consolidare operaţională a armatei vizează creşterea capacităţii de reacţie a pachetelor de forţe, dezvoltarea capabilităţilor relevante pentru îndeplinirea misiunilor şi progresul instruirii personalului, în special prin modernizarea componentei de educaţie.
„În mod concret, structura centrală de comandă-control a Armatei României urmăreşte aplicarea documentelor strategice de analiză şi planificare a apărării, aprobate anul trecut, asigurarea capacităţii de execuţie a planurilor de răspuns gradual şi de apărare la nivel naţional şi aliat şi respectarea angajamentelor asumate în plan internaţional de ţara noastră. Totodată, pentru Statul Major al Apărării rămân esenţiale continuarea demersurilor de consolidare a prezenţei aliate; realizarea capabilităţilor prioritare; menţinerea stării de operativitate a tehnicii şi echipamentelor de luptă; creşterea rezilienţei şi capacităţii de acţiune integrată; participarea la înlăturarea efectelor SARS-CoV-2; dezvoltarea unor capabilităţi dual-use; constituirea unei capacităţi de răspuns în situaţii de urgenţă civilă; creşterea atractivităţii profesiei militare şi a gradului de retenţie în sistem şi digitalizarea armatei”, a prezentat generalul Daniel Petrescu setul de obiective ale SMAp pentru anul 2022, adăugând şi faptul că, dacă anul trecut a fost dedicat analizei şi planificării apărării, anul în curs va fi dedicat personalului prin perfecţionarea procesului de recrutare, selecţie, formare şi pregătire în acord cu cerinţele operaţionale ale războiului modern.

COVID-19: În planul instrucţiei forţelor, anul 2021 a fost unul de excepţie

În contextul restricţiilor pandemice şi al necesităţii asigurării de personal şi tehnică pentru misiunile de sprijin al autorităţilor în cadrul efortului naţional de limitare a răspândirii virusului SARS-CoV-2, în planul instrucţiei forţelor, anul 2021 a fost unul de excepţie. Principalul eveniment de instruire l-a constituit platforma naţională de exerciţii „DACIA 21 LIVEX”, care a oferit cadrul organizatoric naţional pentru două serii de exerciţii majore multinaţionale „STEADFAST DEFENDER 21”, condus de NATO, şi „DEFENDER EUROPE 21”, condus de SUA. În total, indicatorul privind numărul de exerciţii desfăşurate anul trecut pe teritoriul ţării şi în afara acestuia, cu forţe şi mijloace ale Armatei României, se ridică la circa 200 de evenimente de instruire. Anul 2022 păstrează atât tendinţa de creştere a activităţilor de instrucţie, fiind planificate aproximativ 230 de exerciţii, cât şi procesul de aliniere a exerciţiilor naţionale la contextul aliat, urmărindu-se întărirea posturii de descurajare şi apărare a spaţiului NATO. Principalul eveniment de instruire, planificat la nivel strategic, este exerciţiul „HISTRIA 22”, care va avea ca scop intensificarea cooperării elementelor sistemului naţional de apărare, precum şi conectarea activităţii de instruire la exerciţii majore ale NATO. Pe de altă parte, structura de forţe rămâne în măsură să-şi adapteze planificarea curentă, atât din punct de vedere al complexităţii conţinutului, cât şi din cel al nivelului participării naţionale şi multinaţionale. „Starea finală dorită pentru anul 2022 este de a asigura pachetele de forţe necesare ducerii unor acţiuni militare coerente, întrunite, şi decisive în planul actual al situaţiei de securitate, inclusiv în spectrul hibrid, precum şi de a avea la dispoziţie capacităţile necesare misiunilor de sprijin al populaţiei şi autorităţilor statului”, a precizat generalul Daniel Petrescu la finalul prezentării indicatorului privind instruirea.
În demersul consolidării capacităţii defensive, anul 2021 a avut un impact major asupra realizării capabilităţilor militare pentru toate categoriile de forţe. Programele de înzestrare, cu contracte de achiziţii în derulare, au cuprins avioane multirol F-16, sisteme de rachete sol-aer PATRIOT, transportoare blindate pentru trupe 8X8 PIRANHA V, sisteme lansatoare multiple de rachete cu bătaie mare HIMARS, platforme de transport auto multifuncţionale pe roţi, radare tridimensionale cu distanţă mare de descoperire, modernizarea aeronavelor IAR-99, program-sisteme de instalaţii mobile de lansare rachetă antinavă, sisteme radar de supraveghere terestră, sisteme de senzori tereştri telecomandaţi. Dacă în anul 2021 a fost utilizat circa 23% din bugetul apărării pentru înzestrare, în anul 2022, aproximativ 26% din bugetul MApN va fi folosit în acest scop, urmărindu-se, în perspectivă, achiziţia de corvete multifuncţionale, autoturisme tactice blindate de tip uşor 4X4, sisteme integrate de comunicaţii şi informatică nivel batalion, avioane multirol, sisteme UAS tactic-operative, echipamente şi sisteme de detecţie, avertizare, decontaminare şi protecţie (individuală şi colectivă) CBRN şi sisteme de război electronic mobil.
Pentru limitarea efectelor epidemiei COVID-19, Armata României a participat, în 2021, cu forţe şi mijloace la acţiuni pentru sprijinirea autorităţilor publice centrale şi locale. Angajamentul, pe această linie de efort, va continua cu aceeaşi determinare şi în 2022, în funcţie de solicitările instituţiilor în drept.
Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a subliniat faptul că anul 2021 a fost „un an provocator, în care efortul Statului Major al Apărării a fost unul considerabil. Un plan ambiţios de exerciţii, misiuni umanitare, contribuţii consistente în planul naţional de combatere a pandemiei şi misiunile specifice".

Măsuri şi soluţii concrete pentru creşterea calităţii vieţii militarilor şi a familiilor acestora

Pentru anul 2022, concomitent cu măsurile de creştere a capacităţii operaţionale şi de apărare, ministrul Dîncu a reliefat necesitatea continuării reformelor din domeniul managementului resurselor umane, în special creşterea atractivităţii profesiei de militar, concomitent cu asigurarea unei previzibilităţi mai mari a evoluţiei în cariera de militar, reducerea drastică a fluctuaţiei de personal şi o retenţie mai bună a personalului în cadrul MApN. În acest context, ministrul apărării naţionale a cerut identificarea unor măsuri şi soluţii concrete care să fie implementate în perioada imediat următoare pentru creşterea calităţii vieţii militarilor şi a familiilor acestora.
Vasile Dîncu a accentuat, de asemenea, importanţa continuării proceselor de modernizare a învăţământului militar de la toate nivelurile - liceal, postliceal, universitar şi postuniversitar, precum şi deschiderea instituţiei militare pentru integrarea cu sistemul civil de învăţământ, inclusiv eforturi de acreditare a cât mai multor forme de pregătire organizate de MApN.
Nu în ultimul rând, ministru Dîncu a cerut sporirea eforturilor de simplificare a procedurilor interne şi debirocratizare, extrem de necesare pentru a putea lua decizii rapide, în acord cu standardele moderne.
Mulţumind personalului Statului Major al Apărării pentru tot efortul depus şi îndeplinirea angajamentelor, ministrul Dîncu a apreciat că, încă de la începutul mandatului său, a considerat şi consideră echipa de comandă a Statului Major al Apărării drept principalul partener în luarea celor mai bune decizii pentru Armată şi de reprezentare în faţa statului român. „Ca sociolog, apreciez în mod deosebit coeziunea şi spiritul de echipă pe care le-am observat în cadrul Statului Major al Apărării. Vă asigur de întreaga mea consideraţie şi de faptul vă puteţi baza pe sprijinul şi colaborarea mea necondiţionate pentru promovarea importantelor obiective pe care vi le-aţi asumat”, a declarat Vasile Dîncu.

În anul 2021 s-au efectuat un număr de 97 de exerciţii naţionale şi 110 exerciţii multinaţionale

În planul instruirii forţelor, în anul 2021 s-au efectuat un număr de 97 de exerciţii naţionale (11.000 de militari şi 2.150 mijloace tehnice) şi 110 exerciţii multinaţionale (61 pe teritoriul naţional - cu 17.978 militari români şi 1.272 mijloace tehnice şi 8.414 militari străini cu 432 mijloace tehnice - şi 59 în afara teritoriului naţional).
Contribuţia naţională la seriile de exerciţii „STEADFAST DEFENDER 21” şi „DEFENDER EUROPE 21”, desfăşurate pe teritoriul României, s-a materializat prin conectarea evenimentului de instruire „DACIA 21 LIVEX”, de nivel operativ, întrunit, desfăşurat în toate mediile luptei armate (aerian, terestru, maritim-fluvial, cibernetic). „DACIA 21 LIVEX” a inclus 21 exerciţii, desfăşurate în 16 locaţii din ţară. La acest eveniment major de instruire au participat 16 naţiuni aliate şi partenere, cu 15.423 de militari (9.903 români şi 5.340 străini) şi 1.795 mijloace tehnice (1.032 elemente de tehnică românească şi 763 elemente de tehnică străină). Pentru anul de instrucţie 2022 sunt planificate un număr de 103 exerciţii naţionale (de la nivel batalion în sus) şi un număr de 133 exerciţii multinaţionale (la toate nivelurile), atât pe teritoriul naţional, cu participare aliată sau din partea statelor partenere, precum şi cu participare naţională (personal şi tehnică) în afara graniţelor ţării. În România, exerciţiile care presupun deplasări de trupe şi tehnică, se desfăşoară, cu preponderenţă, în facilităţile de instruire dispuse în zona localităţilor Cincu, Smârdan, Babadag, Cârţişoara şi Capu Midia. În domeniul organizării bazei materiale pentru instrucţie, la nivelul SMAp au fost intensificate eforturile pentru dezvoltarea capabilităţilor de instruire prin simulare, în scopul instruirii în condiţiile executării operaţiilor în mediul urban.
În anul 2021, MApN a participat la 5.198 de misiuni de intervenţie în situaţii de urgenţă, prin rotirea a peste 13.700 de militari cu aprox. 1.000 de mijloace tehnice. „Grupa de coordonare a vaccinării” din SMAp a asigurat sprijinul campaniei naţionale de vaccinare prin coordonarea a 60 de centre din reţeaua proprie pentru vaccinarea personalului din MApN şi a populaţiei generale, precum şi prin coordonarea a 12 centre mobile (cu 37 de echipe) destinate vaccinării populaţiei generale cu acces dificil la centrele de vaccinare din reţeaua naţională. Prin centrele proprii au fost vaccinate 368.768 de persoane cu doza I, doza II şi doza unică şi 83.617 de persoane cu doza suplimentară. Totodată, în anul 2021, în unităţi militare din Armata României a fost asigurat un număr de 43 de call-centre (cu 170 de linii telefonice), numărul total de apeluri ridicându-se la 2.797.093. La nivelul MApN, procentul persoanelor vaccinate este de aprox. 70%, se arată într-un comunicat al MApN.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu