10 MAI 2025 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Creşterea costului de trai şi evoluţia economiei, principalele îngrijorări ale românilor
Creşterea costului de trai şi evoluţia economiei, principalele îngrijorări ale românilor

Posibilitatea creşterii costului de trai în următorul an reprezintă o îngrijorare pentru 29% dintre români, iar 15% dintre cei chestionaţi sunt îngrijoraţi că şi-ar putea pierde locul de muncă, relevă un studiu realizat de compania de cercetare GfK, la iniţiativa grupului britanic International Personal Finance (IPF), publicat recent.Posibilitatea creşterii costului de trai în următorul an reprezintă o îngrijorare pentru 29% dintre români, iar 15% dintre cei chestionaţi sunt îngrijoraţi că şi-ar putea pierde locul de muncă, relevă un studiu realizat de compania de cercetare GfK, la iniţiativa grupului britanic International Personal Finance (IPF), publicat recent.Conform cercetării, 21% dintre cei intervievaţi sunt preocupaţi de evoluţia economiei în următoarea perioadă."Creşterea costului de trai în următoarea perioadă este pusă de 29% dintre clienţii români pe seama creşterii cheltuielilor cu utilităţile, peste media de 17% la nivel european, a costurilor cu locuinţa, fie că este vorba despre chirii sau despre rate la bancă pentru achiziţionarea unei locuinţe (15%) şi a cheltuielilor cu alimentele (12%). Prin comparaţie, pentru respondenţii din Europa, principalul motiv al creşterii costului de trai este reprezentat de cheltuielile cu chirii sau rate pentru achiziţia locuinţei (19%) şi de cheltuielile cu alimentaţia (19%)", se precizează într-un comunicat de presă al companiei de cercetare.Totodată, ieşirea la pensie este un factor despre care 12% dintre respondenţii din România consideră că le-ar putea afecta nivelul de trai, spre deosebire de media de numai 6% la nivel european. În plus, 7% dintre români iau în calcul posibilitatea ca, în perioada următoare, să primească mai puţini bani din străinătate şi, astfel, nivelul de trai să fie afectat.Potrivit sursei citate, românii au un comportament de creditare responsabil. Cei mai mulţi dintre respondenţi au declarat că iau în calcul împrumuturile de la bănci sau instituţii financiare nebancare în principal atunci când vor să facă îmbunătăţiri în locuinţă (31%), când intervin cheltuieli neaşteptate care le pot influenţa situaţia financiară (29%) sau cheltuieli medicale (18%), când caută să-şi consolideze datoriile (23%), dar şi pentru a investi în educaţia copiilor (5%)."4 din 10 respondenţi consideră facil să acceseze un împrumut, nivel similar cu cel înregistrat anul trecut. Asta nu înseamnă că nu tratează cu foarte mare responsabilitate un angajament financiar: 94% dintre respondenţi spun că se gândesc foarte atent înainte de a lua un credit şi 87% nu iau niciodată împrumuturi sub presiunea impulsului, iar 92% spun că nu împrumută mai mult decât ştiu că pot rambursa fără dificultăţi", se notează în concluziile studiului.Mai mult de jumătate dintre participanţii la sondaj din România au menţionat că folosesc servicii de credit cu regularitate, însă 64% au împrumutat mai puţin decât suma maximă posibilă. De asemenea, 73% dintre respondenţi declară că au capacitatea de a plăti confortabil ratele lunare, acesta fiind principalul aspect pe care clienţii îl iau în calcul atunci când vor să ia un împrumut (64%), alături de suma totală de rambursat (54%) şi de perioada împrumutului (46%).Conform studiului, trei sferturi (75%) dintre români susţin că au încredere în instituţiile financiare nebancare şi în serviciile pe care le oferă, cu patru puncte procentuale mai mulţi decât în 2016 şi cu două puncte procentuale mai mulţi decât cei care declară că au un nivel ridicat de încredere în instituţiile bancare tradiţionale. Mai mult, 8 din 10 respondenţi consideră că IFN-urile au un rol important în societate. În acest context, 75% dintre aceştia spun că ar recomanda serviciile instituţiilor financiare nebancare membrilor familiei sau prietenilor atunci când au nevoie de un împrumut.Studiul de specialitate scoate în evidenţă faptul că 87% dintre respondenţi sunt de părere că instituţiile financiare nebancare explică clar şi transparent dobânzile şi costurile totale ale împrumutului, iar 7 din 10 susţin că înţeleg în totalitate aceste costuri presupuse de un împrumut pe termen scurt.Potrivit studiului, 60% dintre respondenţii români la sondaj se declară mulţumiţi de nivelul lor actual de trai, cu opt puncte procentuale mai mulţi decât în 2016 şi peste media de 53% la nivel european. Mai mult, 66% sunt încrezători că situaţia financiară personală se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni, similar cu nivelul de anul trecut (67%), însă peste media europeană de 45%.Pentru respondenţii din România, situaţia financiară mai bună este pusă pe seama schimbării circumstanţelor familiale (35%), a schimbării locului de muncă (11%) sau a creşterii veniturilor salariale la actualul loc de muncă (10%).Evoluţia situaţiei financiare personale corespunde percepţiei cu privire la evoluţia situaţiei economice în ansamblu a României, 49% dintre participanţii la sondajul din România aşteptându-se la o îmbunătăţire în următoarele 12 luni, iar 16% mizând că economia va rămâne stabilă în 2017. Prin comparaţie, în restul ţărilor europene unde este prezent grupul IPF, doar 28% dintre respondenţi se aşteaptă, în medie, la o evoluţie pozitivă a economiei ţării lor.Cercetarea GfK a fost realizată la iniţiativa grupului britanic International Personal Finance, prezent pe piaţa locală prin subsidiara Provident Financial România, pe un eşantion reprezentativ de aproximativ 4.000 de clienţi ai grupului din patru ţări europene, precum şi din Mexic


Articole înrudite