Doi ani de recesiune economică veniţi după o perioadă de exuberanţă au adus teama în comportamentul românilor. Frica de pierdere a locului de muncă, de scădere a veniturilor, de escrocherii, au pus în hibernare cheltuielile şi au îngheaţat planurile de viitor.
Nesiguranţă privind locul de muncă
80% dintre români sunt nesiguri pe locul lor de muncă, iar 42% sunt total nesiguri, arată un studiu din luna februarie al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), patronat de socilogul Vasile Dâncu. Pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamna nesiguranţă totală în locul de muncă ?i 10 înseamna siguranţă foarte ridicată, media este de 2,94. Doar 12% dintre români au dat o notă de peste 6.
"Siguranţa locului de muncă este cel mai important factor de stres, cel puţin în Europa", spune Dâncu în cadrul unei dezbateri despre relansarea creditării organizate de BCR.
Mai mult, 35% dintre români cred că este total nesigur faptul că în România pot realiza un trai decent. După metoda exprimată mai sus, media la întrebarea cum considera?i ca este România în ceea ce prive?te realizarea unui trai decent? este de 3,09.
În această situaţie de nesiguranţă, este de aşteptat ca românul să se îndrepte mai mult spre economisire şi să reducă din consum.
"Pentru relansarea creditului de consum, cel mai important lucru nu este situaţia financiară, ci faptul că sărăciei îi este asociată nesiguranţa", spune sociologul.
Teama de escrocherii şi fraude
La nesiguranţa privind locul de mucă şi viitorul nivelului de trai se adaugă şi o frică de a fi păcălit. În ţara lui Caritas, Gerald, SAFI şi FNI, 42% dintre oameni spun că se simt expuşi la fraude, dintre care 75% declară că se simt în mare sau foarte mare măsură expuşi unor astfel de riscuri. Dâncu spune că acest procent ridicat (media europeană fiind de sub 30%) vine din mediatizarea negativă a băncilor, cu mult mai mult impact decât ştirile negative din alte domenii. De asemenea, 52% dintre români se simt vulnerabili la întârzierile de plată.
Anii răi îngheaţă planurile de viitor
Problema este că în acest moment românii nu se arată mai optimişti, ba dimportivă. Un studiu din decembrie arată că, la finalul anului 2010, 48% dintre români apreciază acesta a fost unul rău. Pesimismul se accentuează, întrucât 56% consideră că nici 2011 nu va fi un an bun. Dacă 32% au considerat 2010 ca fiind un an nici bun, nici rău, şi pentru 18% a fost unul bun, 2011 este văzut ca un an nici bun, nici rău, de 12% şi bun de 25%.
"Percepţia negativă a unei lipse de alternative de viitor este cel mai important factor pentru plecarea din ţară. Tinerii aleg să plece din ţară pentru că nu îşi pot face calcule de viitor", spune Dâncu, care adaugă: "Dacă e să fac o sinteză privind motivaţia legată de viitor a populaţiei: avem 20% din populaţie care e mulţumită de ceea ce se întâmplă şi care o percepíe a viitorului coerentă, şi 80% din populaţie care este speriată de viitor, care n-are proiecte şi care are nevoie de un proiect care să-i vină din afară. Are nevoie să fie activată. Nu toţi aceşti 80% dintre români sunt săraci, sunt lipsiţi de resurse. Problema este că nivelul de precepţie a resurselor pe care le au produce o inhibiţie majoră în a face investiţii, în a proiecta un viitor".
Teama de scăderea veniturilor şi de inflaţie
80% dintre români spuneau în decembrie 2010 că le e frică de scăderea veniturilor, iar 79% de creşterea inflaţiei. Procentele sunt mai mici faţă de luna mai a aceluiaşi an – 88%, respectiv 82% –, dar mai mari decât în decembrie 2009, când 75% se temeau de scăderea veniturilor şi 74% de inflaţie. De atunci, teama de inflaţie s-a materializat, mai ales după ce guvernul a decis majorarea cotei TVA.
