
Comisia Europeană a încheiat recent uriaşul proces de consultare publică privind viitoarele reguli pentru piaţa tutunului, un prim pas înainte de a schimba legislaţia europeană. În mod surprinzător, România s-a mobilizat masiv: ţara noastră a trimis peste 9.000 de păreri în prima etapă a proiectului, clasându-se pe primul loc în Uniunea Europeană. La nivel global, s-au strâns peste 120.000 de mesaje în ambele etape ale consultării, iar rezultatele sunt clare: aproape 90% dintre participanţi s-au opus categoric introducerii unor noi restricţii, în timp ce doar 2% au cerut reguli mai dure.
Cei care au participat la dezbatere au adus argumente puternice, susţinând dreptul consumatorilor de a alege şi importanţa accesului la alternativele fără fum. Oamenii şi specialiştii deopotrivă se tem că interdicţiile suplimentare nu vor face decât să încurajeze piaţa neagră, lovind totodată în economie, inovaţie şi locurile de muncă. O cerinţă majoră a fost ca noile legi să facă o distincţie clară între ţigările clasice (cu ardere) şi noile produse cu nicotină, reglementările trebuind să se bazeze pe dovezi ştiinţifice şi pe nivelul de risc, nu pe o interzicere generală.
Totuşi, modul în care a fost organizată această consultare a stârnit un val de critici internaţionale. Experţi în medicină, precum profesorul Riccardo Polosa, dar şi reprezentanţi ai cultivatorilor de tutun, au acuzat că formularul online a fost „inutil de complex” şi conceput subtil pentru a direcţiona răspunsurile către reguli deja stabilite în culise, dând doar o „aparenţă de consultare”. Deocamdată, nu există nicio lege nouă aprobată. Comisia Europeană urmează să analizeze această avalanşă de reacţii şi ar putea veni cu o propunere oficială abia spre finalul anului 2026.