22 IULIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
"Nu există statistici privind delincvenţa pe comunitate, dar există statistici pe naţionalitate şi observ de exemplu că, la Paris, delincvenţa (persoanelor de) naţionalitate română a crescut anul trecut cu 138 la sută", a declarat ministrul de Interne, Brice Hortefeux, la postul de radio RTL.
Potrivit unui "studiu al serviciilor de poliţie", faptele de delincvenţă comise de români la Paris au crescut cu 138 la sută în 2009, la 3.151 de fapte, faţă de 1.323 în 2008. În primele şase luni ale anului 2010, această delincvenţă a crescut cu 51,1 la sută în raport cu primele şase luni ale lui 2008, iar 49 la sută dintre faptele de delincvenţă comise de români aparţin minorilor. Dintre cele 92.148 de persoane acuzate de fapte de delincvenţă între ianuarie şi iunie 2010 în aglomeraţia pariziană, 3.294 sunt de naţionalitate română, adică 3,6 la sută. Referitor la minori, există 1.197 de români între cei 17.973 de minori acuzaţi, adică 6,6 la sută, potrivit studiului poliţiei. În ceea ce priveşte atingerea adusă bunurilor, 3.493 de persoane acuzate sunt de naţionalitate română, dintr-un total de 25.590, ceea ce înseamnă 13,65 la sută. În privinţa minorilor, 1.095 sunt de naţionalitate română din totalul de 9.055, adică 12,09 la sută, iar la Paris proporţia urcă la 23 la sută.
Acest studiu, care priveşte doar aglomeraţia pariziană, nu permite o comparaţie între această delincvenţă şi cea a cetăţenilor altor ţări.
Nicolas Sarkozy anunţase la 30 iulie că taberele ilegale de romi din Franţa vor fi desfiinţate şi ocupanţii lor trimişi în România şi Bulgaria. El adăugase că unor infractori de origine străină le va fi retrasă cetăţenia franceză. Franţa a repatriat peste 8.300 de români şi bulgari în ţara lor, începând din 1 ianuarie, şi rămâne hotărâtă să continue această politică, în pofida criticilor. Aproximativ 15.000 de romi din state est-europene trăiesc în Franţa, unde ei beneficiază de regulile liberei circulaţii în cadrul UE, dar deseori ei locuiesc în tabere improvizate. După trei luni petrecute în Franţa, fără domiciliu sau surse de venit, ei ajung într-o situaţie de ilegalitate şi devin expulzabili.

Majoritatea francezilor aprobă expulzarea romilor către ţările lor de origine

Majoritatea francezilor (48 la sută) sunt de acord cu expulzarea romilor către ţările lor de origine, potrivit unui sondaj realizat de institutul CSA şi publicat joi de Le Parisien, în ediţia electronică. Dintre cei chestionaţi, 42 la sută se opun aceste măsuri, iar 10 la sută nu s-au pronunţat.
Acest subiect provoacă un important clivaj dreapta-stânga. Astfel, simpatizanţii dreptei (70 la sută) şi ai extremei drepte (83 la sută) aprobă această măsură, în timp ce simpatizanţii stângii o resping în proporţie de 61 la sută (65 la sută susţinătorii PS şi 83 la sută cei ai PC). Sondajul a fost efectuat prin telefon la 24 şi 25 august, pe un eşantion naţional reprezentativ de 1.000 de persoane adulte.

Le Figaro: Romii sunt o problemă europeană

Dincolo de aspectul politic, problema romilor devine una umanitară, care depăşeşte Franţa sau România şi trebuie tratată la nivel european. Aceasta este părerea jurnaliştii francezi de la Le Figaro, care au mers în comuna Bărbuleşti, pentru a înţelege mai bine situaţia, chiar de la cei mai în măsură să o descrie - romii repatriaţi.
Deşi abia s-au întors în România, romii din Bărbuleşti abia aşteaptă să plece din nou în Franţa. Şi asta pentru că, spun ei, Franţa este singura lor şansă de supravieţuire. Autorităţile locale îi înţeleg perfect şi ştiu exact cine este vinovatul. "Nu au ce mânca, trăiesc de pe o zi pe alta. Din cauza asta pleacă. Dar ştiţi că toate astea se întâmplă din cauza guvernului român", le-a explicat gazetarilor francezi primarul din Bărbuleşti, Ion Cuţitaru.
Mizeria domină în Bărbuleşti, constată jurnaliştii francezi, şocaţi de felul în care trăiesc romi, fără apă curentă şi cu toaletele în curte.
Migraţia romilor către vestul Europei, după aderarea României la UE, a fost o încercare de a ieşi din mizeria în care trăiau, cred jurnaliştii francezi. Aceştia spun că romii, discriminaţi în România, se simt acum părăsiţi de Franţa care i-a acceptat mult timp. Cu toate acestea, romii promit că se vor întoarce. "Ne întoarcem în Franţa pe jos, dacă e nevoie, chiar dacă o să ne ia un an. Trebuie să supravieţuim. La noi, alocaţia pentru un copil este 4 euro, adică un kilogram de carne. Credeţi că se poate trăi aşa domnule Sarkozy?", şi-a exprimat nemulţumirea un localnic din Bărbuleşti.
Şi cine i-ar putea împiedica, notează jurnaliştii francezi. România este membră a UE, iar frontierele rămân deschise, în pofida oricăror măsuri, oricât de radicale.


Articole înrudite