25 IULIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Efectul stresului termic asupra parametrilor vitali şi hematobiochimici la câini
Efectul stresului termic asupra parametrilor vitali şi hematobiochimici la câini

La animale, stresul termic apare atunci când sarcina termică este mai mare decât capacitatea animalului de a pierde căldură. Cu alte cuvinte, stresul termic este exacerbat atunci când sistemele fiziologice ale corpului nu reuşesc să regleze temperatura corpului în limitele normale. Temperatura ambientală ridicată (TAR) şi umiditatea relativă (UR), cu radiaţie solară crescută şi mişcare scăzută a aerului sunt toţi factori care contribuie la stresul termic.
Stresul termic este o ameninţare la adresa bunăstării animalelor şi poate duce la scăderea sănătăţii, imunităţii şi productivităţii animalelor, inclusiv a câinilor folosiţi în scopuri de reproducere, securitate, consum, vânătoare şi cercetare. Parametrii vitali ai temperaturii rectale, frecvenţei respiratorii şi frecvenţei cardiace, alături de parametrii sanguini (hematobiochimici) sunt utili pentru evaluarea stresului termic şi diagnosticarea bolilor legate de stres la animale. Determinarea acestor parametri permite o evaluare a multor procese metabolice şi fiziologice, iar variaţiile valorilor oferă informaţii utile de diagnostic şi tratament.
Nivelul ridicat de cortizol sanguin (cortizolul este un hormon al stresului produs de glandele suprarenale; este vital pentru sănătate, având în vedere rolul său în funcţii precum imunitatea, reglarea tensiunii arteriale şi eliberarea insulinei pentru menţinerea zahărului din sânge) a fost observat ca răspuns la stresul termic. Cortizolul circulant a fost raportat a fi un indice foarte sensibil al stresului termic din cauza toleranţei slabe în condiţii termice extreme. S-a raportat o deviere gravă a acestei substanţe la câinii care suferă de insolaţie. În acest studiu, cortizolul câinilor a fost semnificativ mai mare atunci când au fost expuşi la caniculă, ceea ce indică faptul că aceştia se confruntau cu stres termic.

În condiţiile expunerii prelungite la căldură, nivelul metabolismul canin creşte şi are loc o dilatare crescută a vaselor de sânge; ambii factori duc la o absorbţie crescută a insulinei, care induce hipoglicemie. În plus, concentraţiile mai scăzute de ioni de clorură şi uree observate, indică faptul că câinii ar fi putut fi suprahidrataţi din cauza consumului crescut de apă.
Cercetătorii au mai descoperit că la câinii expuşi mediilor termice din ce în ce mai ridicate pe timpul verii, sunt afectate atât imunitatea cât şi activitatea hepatică, nivelul imunoglobulinelor IgG şi a transaminazelor hepatice fiind semnificativ ridicate. La câinii studiaţi nu au fost găsite modificări ale numărului de globule albe şi hemoglobinei, în schimb globulele roşii s-au regăsit la un nivel mai scăzut.
Se ştie că nervii vasoconstrictori simpatici controlează reacţiile vasomotorii cutanate la schimbările de temperatură. Astfel, inhibarea tonusului vasoconstrictor simpatic determină vasodilataţie periferică, în scopul pierderii de căldură.
Această inhibare este mediată de creşterea temperaturii hipotalamice sau reflexiv prin termoreceptorii din piele. Cu toate acestea, atunci când temperatura exterioară depăşeşte nivelul tolerat, căldura nu se mai pierde prin vasodilataţie cutanată. Pe măsură ce sângele este condus în vasele periferice, are loc o scădere mare a circulaţiei sanguine, cu afectarea irigării ţesuturilor. În cele din urmă, dacă nu există o creştere compensatorie a volumului sanguin, se produce dilatarea inimii şi eficienţa cardiacă scade, iar în final apare afectarea centrilor respiratorii. Clinic se pot diagnostica edeme tisulare şi hipoxie care sunt mai grave în plămâni şi creier, inclusiv filtrarea renală putând suferi odată cu presiunea sanguină scăzută de şocul termic.
Climatul canicular stimulează receptorii termici periferici să transmită impulsuri nervoase supresoare către centrul apetitului din hipotalamus, determinând scăderea consumului de alimente ce produce malabsorbţia elementelor esenţiale pentru formarea globulelor roşii precum cobaltul, precum şi reducerea concentraţiei de hormoni tiroidieni (tiroxină), care joacă un rol major în apariţia anemiei sau dereglarea nivelului de colesterol sanguin.
Se poate reduce efectul stresului termic prin administrarea sărurilor de rehidratare, a vitaminelor hidrosolubile şi antioxidanţilor, în plus dieta alimentară trebuie corectată prin administrarea de mâncare mai densă energetic şi gustativ.


Articole înrudite