19 IULIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Este adevărat că pe caldură animalele devin irascibile?
Este adevărat că pe caldură animalele devin irascibile?

O veche tradiţie populară spune că în căldura verii animalele (în special câinii) turbează, o figură de stil ce indică tulburări de comportament şi creşterea agresivităţii. Oare această observaţie se bazeaza pe fapte reale şi obiective sau este o concluzie empirică?
Barbara Hodges, medic veterinary din California afirmă ca animalele „adaptate pentru a face faţă verilor normale, nu fac faţă căldurii extreme”. Căldura record şi evenimentele meteorologice extreme fac ca pisicile, câinii, iepurii, rozătoarele şi alte mamifere mici, reptilele şi păsările să prezintă semne de supraîncălzire în moduri diferite şi uneori neobişnuite.
Pentru a regla temperatura corpului, oamenii transpiră prin piele, din cap până în picioare, iar transpiraţia se evaporă, răcindu corpul. Câinii şi pisicile transpira doar prin labe şi nas; iepurii şi păsările nu transpiră deloc. Câinii se bazează pe gâfâit ca principală modalitate de a se răci - permite apei să se evapore prin plămâni, limbi şi suprafeţele umede ale gurii. De obicei, pisicile îşi îngrijesc blana pentru a se păstra rece; saliva se evaporă de pe blana lor.

Ce factori pot spori iritabilitatea şi nervozitatea pe vreme mai caldă?

Deshidratarea. Atunci când corpul se deshidratează, rinichii trebuie să lucreze mai mult pentru a reţine apa, ceea ce poate creşte tensiunea arterială. Acest lucru poate duce la palpitaţii, care sunt adesea confundate cu sentimentele de anxietate. Această stare generează încordare, agitataţie şi reacţii agresive.
Deshidratarea înseamnă, de asemenea, că organele vitale nu primesc suficientă apă, oxigen şi nutrienţi. Apa este vitală pentru metabolizarea energiei din alimente, aşa că, dacă aceasta lipseşte, animalele vor deveni rapid morocănoase şi în discomfort psihic.
Alţi factori care tulbura comportamentul animalelor sunt: lipsa de somn, lipsa de exercitiu fizic şi stresul termic.
Unele cercetări au mers şi mai departe încercând să se bazeze pe statistici sau modele matematice care să urmărească curbele criminalităţii umane şi cazurile de reacţii agresive şi hiperagresive la câini.
Poate cea mai relevantă ilustrare a relaţiei dintre temperatură şi criminalitate a fost oferită de un specialist în computer din Chicago, Eric Van Zanten. A fost motivat să privească întrebarea, nu ca cercetare ştiinţifică, ci pur şi simplu să vadă cât de bine funcţionau bazele de date cu acces deschis în oraşul său. El a luat toate datele între 2001 şi în jurul anului 2012, care erau disponibile de la Departamentul de Poliţie din Chicago. Acest lucru a dus la obţinerea a aproximativ 5 milioane de rapoarte de infracţiune sau delicvenţă. Apoi le-a grupat după temperatura ridicată raportată pentru ziua respectivă. În cele din urmă, a reuşit să adune informaţii despre numărul de cazuri şi să arate cum se raportează acestea la variaţiile de temperatură.
Practic, rezultatul arată că numărul total de infracţiuni creşte odată cu creşterea temperaturii până la aproximativ 32 grade Celsius, iar apoi rata scade. Acesta pare să fie modelul pe care l-au găsit şi alţi cercetători. Un studiu recent care analizează atacurile armate din Noua Zeelandă a concluzionat că pentru fiecare creştere cu 1°C a temperaturii, există o creştere cu aproximativ 1,5% a numărului de atacuri. Argumentul este că o temperatură ridicată are ca rezultat un mai mare disconfort şi iritabilitate, care scade pragul de violenţă.
Există acum dovezi conform cărora câinii răspund similar la aceleaşi efecte ale temperaturii. Datele au fost furnizate de un grup de anchetatori condus de Yongming Zhang de la un spitalul din Beijing, China. Această echipă a folosit numărul de muşcături de câine ca măsură a agresivităţii. China este un loc bun pentru a efectua o astfel de investigaţie, deoarece conform unui raport din 2016 al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a devenit recent ţara cu cel mai mare număr de câini fără adăpost din lume. Această creştere a populaţiei de câini a fost asociată cu o creştere mare a numărului de muşcături de câini. În această cercetare recentă, echipa a colectat date cu privire la frecvenţa vizitelor la camera de urgenţă pentru leziuni produse de câini de la Spitalul General al Marinei. Fiind un spital mare, investigatorii au reuşit să adune un eşantion relevant de cazuri reprezentând 42.481 de muşcături de câine.
Având în vedere dimensiunea acestei bănci de date, nu este de mirare că anchetatorii au efectuat un număr substanţial de analize statistice complexe. Cea mai importantă întrebare la care au încercat să răspundă este: „Agresivitatea câinilor creşte pe măsură ce temperatura se ridică?”, răspunsul fiind unul fără echivoc.
În primul rând, este important de menţionat că Beijingul are o climă temperată, cu patru anotimpuri distincte, care produc variaţii mari de temperatură pe parcursul anului. Iulie este cea mai fierbinte lună din Beijing, cu o temperatură medie de 27°C. Variabilitatea de zi cu zi a temperaturii şi un grafic de date clar demonstrează că există o relaţie puternică între temperaturile zilnice şi persoanele care se raportează la spital pentru muşcături de câine.
Deci, încă o dată, asemănarea dintre comportamentul câinilor şi cel al oamenilor pare să fie demonstrată (chiar şi pentru unele dintre tendinţele noastre mai puţin dorite). Aşa cum noi, oamenii, suntem nervoşi şi irascibili când temperatura creşte, la fel sunt şi câinii.


Articole înrudite