Moartea subită a pisicii. De ce se întâmplă? Recomandat

Vineri, 01 Iulie 2022 12:59
Publicat în Pet Mania
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

Unul dintre cele mai rele lucruri pe care le poate trăi un iubitor de animale este pierderea bruscă a pisicii iubite. Încercarea de a înţelege moartea subită a pisicii este îngrozitor de dureroasă. Vreţi să înţelegeţi ceea ce s-a întâmplat, să luaţi în considerare ce aţi fi putut face şi să determinaţi dacă au existat probleme de sănătate pe care nu le-aţi observat. Mai dificil de acceptat este moartea bruscă a unui animal tânăr. În acest articol, discutăm câteva dintre posibilele cauze ale morţii subite ale pisicii.

Speranţa de viaţă a felinelor vs. Riscul de moarte subită

Speranţa de viaţă a pisicilor poate fi între 14 şi 22 de ani. Există mari diferenţe ale  speranţei, în funcţie de stilul de viaţă individual al pisicii. Speranţa de viaţă poate varia în funcţie traiul numai în interior, în interior şi în aer liber sau numai în exterior(în afara casei).
Pisicile care se află numai în interior au cea mai lungă speranţă de viaţă, urmate de pisicile care “fac naveta” între casa şi exterior. Pisicile care trăiesc în aer liber au cea mai scurtă durată de viaţă, din cauza expunerii la toxine, traume, atacuri de animale şi boli infecţioase.

Există multe cauze ale morţii neaşteptate sau subite ale pisicii

Analizând stările patologice şi moartea la pisici, un fapt caracteristic este că acestea au “talentul” nativ de a-şi ascunde boala ca măsură de supravieţuire, ceea ce le permite pisicilor să fie afectate mult timp înainte ca cineva să-şi dea seama. Acest lucru poate fi valabil mai ales pentru cei care petrec zilnic cu pisica lor şi nu observă schimbări subtile, cum ar fi pierderea în greutate, somnolenţa sau o afectarea blănii. Pe măsură ce pisicile noastre îmbătrânesc, putem crede că simptomele acestea lente sunt cauzate de vârsta, mai degrabă decât de o boală.

Cauzele morţii subite la pisici includ:

- Trauma. Acest lucru este mai frecvent la pisicile în aer liber, dar poate apărea la orice animal. Exemplele de traumă includ lovitura de un vehicul, atacurile sau muşcăturile de la câini sau alte animale, răni prin împuşcătură, căderi sau traumatisme aleatorii, cum ar fi strivirea de mobilă.
- Toxine. Ingestia şi/sau expunerea la toxine şi medicamente este mai frecventă la pisicile în aer liber, dar poate apărea şi la pisicile de interior. Toxinele comune includ antigel, medicamente care conţin acetaminofen, plante (cum ar fi crinii) şi otrava de şobolan.
- Bolile cardiace. Afectarea inimii poate veni cu un semn de avertizare redus sau deloc. Unele pisici vor prezenta simptome subtile, cum ar fi oboseala, dormitul mai mult, scăderea poftei de mâncare, pierderea în greutate sau ritmul respirator crescut. Pisicile cardiace pot avea dificultăţi de respiraţie sau pot avea o greutate în folosirea picioarelor din spate, ceea ce produce durere. Unii proprietari de pisici îşi vor găsi pur şi simplu pisica moartă fără nicio indicaţie clinică. Cea mai frecventă boală de inimă la pisici este cardiomiopatia hipertrofică, o afecţiune care duce la o modificare anormală a muşchiului inimii. Dirofilaria (viermii cardiaci) poate provoca moarte neaşteptată.
- Insuficiența cardiacă. Când apare insuficienţa cardiacă, înseamnă că inima nu mai este capabilă să ţină pasul cu cerinţele şi funcţiile normale ale organismului. Acest lucru cauzează cel mai frecvent o acumulare de lichid în plămâni cunoscută sub numele de edem pulmonar. Semnele de insuficienţă cardiacă includ cel mai adesea o scădere subtilă a apetitului, o implicare mai mică în activităţi normale şi o frecvenţă respiratorie crescută. Uneori respiraţia este atât de grea încât gâfâie cu gura deschisă, iar pisicile îşi maschează semnele clinice până când vor ajunge într-o stare de insuficienţă cardiacă fulminantă, care este mortală.
- Infarct. Un „atac de cord” este termenul aplicat în mod obişnuit persoanelor care au suferit un infarct miocardic (IM), adesea cauzat de boala coronariană. Miocardul este ţesutul muscular al inimii care primeşte nutrienţi şi oxigen din arterele coronare. Când muşchiul nu mai primeşte aportul normal de sânge, are loc un atac de cord.
- Cheag de sânge. Prezenţa unui cheag de sânge, numit şi tromboembolism, poate fi cauzat de multe probleme de sănătate diferite, inclusiv bolile de inimă, de rinichi sau trauma. Cheagurile de sânge pot ajunge la creier, plămâni sau vasele de sânge din trenul posterior, ducând la deces.
- Boala cronică de rinichi. Insuficienţa renală cronică (IRC) este o problemă foarte frecventă la pisici. Când rinichii eşuează, ei nu mai sunt capabili să elimine deşeurile metabolice care duc la acumularea excesivă în sânge. Aceasta produce semne clinice de boală renală care includ scăderea în greutate, scăderea apetitului, vărsături şi letargie pe măsură ce boala de rinichi progresează. Unele pisici cu boli de rinichi prezintă sete şi urinare crescute. Acest lucru este cel mai frecvent la pisicile bătrâne, dar poate apărea la orice vârstă.
- Obstrucţia urinară felină. Aceasta este o obstrucţie acută a tractului urinar şi deşi maladia poate afecta orice pisică, se întâlneşte cel mai frecvent la masculi. Aceasta este cunoscută şi sub numele de „Pisică blocată”. Semnele tipice sunt efortul inutil de a urina. Când nu sunt tratate, majoritatea pisicilor vor muri în 72 de ore.
- Accident vascular cerebral la pisici. AVC-ul este un termen aplicat în mod obişnuit  acelora care au suferit o modificare circulatorie majoră. Un accident vascular cerebral este cauzat de întreruperea alimentării cu sânge a creierului, ceea ce precipită eşecul transmiterii impulsurilor nervoase de la creier la restul corpului. Simptomele pot apărea rapid şi pot provoca moartea neaşteptată. Simptomele unui accident vascular cerebral includ dificultăţi de mers, slăbiciune, cădere pe o parte, paralizia unei părţi a corpului şi/sau convulsii.
- Infecţii. Prezenţa germenilor patogeni pot provoca un grup progresiv de simptome, inclusiv letargie, anorexie, scădere în greutate, deshidratare, febră şi moarte subită.
- Şoc. Şocul este definit ca un sindrom profund care pune viaţa în pericol prin scăderea tensiunii arteriale şi colaps generalizat. Această stare poate fi cauzată de o reacţie alergică, leziuni ale inimii, infecţie severă (sepsis), traume, pierderi de sânge, toxine, pierderi de lichide şi traumatisme ale măduvei spinării. Pisicile cu şoc pot muri rapid.
- Nivelul ridicat de zahăr din sânge. Simptomele severe cauzate de diabetul necontrolat pot duce la slăbiciune, letargie, vărsături, comă şi moarte.
- Nivelul scăzut de zahăr din sânge. Scăderea zahărului din sânge, cunoscută şi sub numele de hipoglicemie, poate provoca letargie, slăbiciune, convulsii şi moarte subită. Aceasta poate fi o consecinţă nefastă a diabetului zaharat, a traumei şi/sau a diferitelor boli infecţioase.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu