Peştele veveriţă are nevoie de un "buncăr" acvaric

 
Joi, 22 Decembrie 2016 00:00
Publicat în Pet Mania
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Peştele veveriţă este un peste obişnuit printre acvariştii pasionaţi de peşti exotici. Neoniphon sammara din familia Holocentridae, clasa Actinopterygii, ordinul Beryciformes, este originar din Oceanul Pacific din zonele cu recife de corali, unde înoată la adâncimi mai mari de 46 m, potrivit site-ului http://www.fishbase.org/. Este întâlnit şi în Oceanul Indian, pe coasta estică a Africii, pe coasta nordică a Australiei, pe coasta sudică a Japoniei, în apele din jurul Insulelor Mauritius şi Madagascar, Hawaii, dar mai ales Marea Roşie. Această specie se găseşte destul de rar în ţara noastră, în comerţ, ea putând fi găsită, în special, la anumiţi crescători care au astfel de peşti tropicali. Sunt cunoscute mai multe varietăţi, unele au un stil de viaţă de sihastru, dar majoritatea trăiesc în grupuri mai mari sau mai mici, precum: Neoniphon sammara, numit şi peştele cu pete sângerii; Myripistis murdjan, care se remarcă prin culoarea roz-roşiatică, având o dungă distinctă pe branhie, de culoare maro; Sargocentran rubrum, cunoscut şi cu numele de peştele veveriţa roşie, are culoare de fond roşie, cu dungi albe care se întind pe toată lungimea corpului, având pete albe şi pe înotătoarele dorsale. Caracteristicile comune ale acestor peşti sunt ochii mari, rotunzi, gura la fel de mare, înotătoarea dorsală zimţată şi solzii duri. Neoniphon sammara are capul de culoare argintie, iar ochii mari şi botul ascuţit. Corpul este alungit, acoperit de solzi mici şi duri, cu un model de culoare în dungi negre şi gri, cu pete verzui şi roşiatice. Pedunculul codal este foarte îngust şi lung, înotătoarea codală este adânc bifurcată, astfel încât apare alcătuită din doi lobi simetrici. Prima înotătoarea dorsală este destul de mare, puternic zimţată, în timp ce a doua înotătoare dorsală este opusă celei anale, ambele fiind însă triunghiulare. Aripioarele pelviene sunt mari şi alungite, iar aripioarele pectorale sunt mici. Acest peşte, în mediul său natural, poate avea o lungime a corpului de până la 32 cm, însă în captivitate este mult mai mic. Indiferent de mărimea sa, trebuie să fie ţinut într-un acvariu spaţios, în care să aibă loc să înoate. Poate fi ţinut cu peşti asemănători lui, dar în nici un caz mai mici sau paşnici deoarece pot deveni hrană pentru el. Peste zi, peştele veveriţă se ascunde în crăpăturile şi fisurile rocilor unde se odihneşte. De aceea, acvariul pentru acest peşte trebuie să aibă un loc special unde aceasta să se poate ascunde, un fel de "buncăr" acvaric. Acvariului trebuie dotat cu roci şi ascunzători (arbori tubulari, peşteri mai mici). Temperatura apei din acvariu este indicat să fie de 22-26 grade Celsius şi pH-ul apei de 8,1-8,4, potrivit site-ului Animalutul.ro. Hrana sa constă în special din peşti mici de tipul guvizilor, crabi şi plancton. Preferă hrana vie. Treptat, poate fi obişnuit să consume krill, creveţi congelaţi, midii, fulgi şi palete speciale pentru peşti. E recomandat să fie hrăniţi în fiecare seară, la aceeaşi oră.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu