22 IUNIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Totul despre otita parazitară la câini
Totul despre otita parazitară la câini

Destul de frecvent observăm că animalele de companie prezintă o jenă persistentă la urechi, cu mâncarimi, roşeaţă şi scurgeri negricios-roşcate. Această maladie are mai multe cauze, dintre care pe locurile fruntaşe se înscrie infestaţia cu anumiţi paraziţi.

Ce sunt acarienii urechii?

Acarienii urechii sunt arahnide foarte mici, adică au opt picioare şi sunt în aceeaşi clasă cu căpuşele şi păianjenii. Ele pot afecta câinii, pisicile, iepurii şi animalele sălbatice, vulpile, lupii, dihorii şi pisicile sălbatice.
Cel mai frecvent tip de acarieni care afectează câinii este Otodectes cynotis. Aceşti paraziţi sunt prea mici pentru a se vedea cu ochiul liber, trăiesc pe suprafaţa epiteliului şi se hrănesc cu piele moartă şi secreţii.
Acarienii urechii sunt paraziţi obligatorii, ceea ce înseamnă că au nevoie de o gazdă pentru a-şi finaliza ciclul de viaţă şi a se reproduce. De fapt, întregul ciclu de viaţă al acarianului urechii este finalizat în canalul auricular.
În ciuda faptului că petrec cea mai mare parte a timpului ascunşi în canalul urechii, aceşti paraziţi sunt contagioşi şi se pot răspândi rapid între animale. Transmiterea acarienilor urechii la om este, din fericire, rară.

Simptomele acarienilor urechii la câini

Boala este foarte pruriginoasă şi provoacă simptome de iritare, cum ar fi scuturarea capului sau zgârierea urechilor. Scărpinatul extrem poate fi sever şi poate duce la răni pe capul şi gâtul câinelui. Mişcările bruşte ale capului provoacă un hematom la nivelul urechii externe, adică la pavilion.
La o examinare mai atentă a otitei parazitare la câini, proprietarii pot observa o scurgere întunecată, ceruminoasă, descrisă de obicei ca un zaţ de cafea.
Urechea poate avea, de asemenea, un miros neobişnuit, deşi acesta este de obicei cauzat de o infecţie bacteriană secundară, mai degrabă decât de acarienii înşişi. Interiorul şi zona din jurul canalului auditiv arată adesea  roşu, iritat şi umed.
Principalele semne ale bolii sunt: Tremurăturile capului, scărpinatul insistent, frecarea urechilor de-a lungul solului, înclinarea capului, zgârieturile provenite din scărpinat, scurgerile negricioase sau hemoragice (frecvent cu miros intens şi neplăcut), roşeaţa feţei interne a pavilionului.
Deoarece acarienii urechii la câini sunt transmisibili, se răspândesc la câinele dvs. prin contact direct cu un animal infectat, uneori chiar din perioada de după fătare, când se transmite de la mamă. Câinii în vârstă pot fi purtători cronici şi o sursă permanentă de contagiune pentru tineret. Parazitul este întâlnit şi la pisici, cu simptomtologie asemănătoare. Deşi rar, este posibil ca periile contaminate sau produsele de îngrijire să fie vector activ în contagiune.

Diagnosticarea acarienilor urechii la câini

Dacă bănuiţi că animalul dvs. de companie are probleme, cel mai bun lucru de făcut este să-l duceţi la medicul veterinar, care va face un examen fizic al pielii şi urechilor.
De asemenea, medicul veterinar va privi în canalul auditiv cu un otoscop şi va preleva o probă de secreţie a urechii câinelui tău cu un tampon. Urmează un preparat microscopic pe o lamă şi vizualizarea la microscop, ceea ce permite vizualizarea paraziţilor şi confirmarea prezenţei lor.
Tratamentele pentru otita parazitară canină includ: Picăturile pentru urechi; Tratamente antiparazitare orale; Tratamente antiparazitare spot-on (soluţiile care se pun la ceafă); Tratamente antiparazitare injectabile.
Picăturile pentru urechi (soluţii otice) sunt o formă comună de tratament pentru acarienii urechii la câini şi pot rezolva problema relativ rapid. Soluţiile locale sunt de obicei multi-farmaceutice, ceea ce înseamnă că au proprietăţi antiparazitare, antibiotice, antiinflamatorii şi antifungice. Acest lucru este important dacă animalul dvs. de companie are şi o infecţie bacteriană secundară.


Articole înrudite