Alegerile prezidenţiale din 18 mai 2025 au loc într-un context tensionat, în care reţelele sociale – în special TikTok şi Facebook – influenţează decisiv opinia publică. Dezinformarea a devenit o armă eficientă pentru actori politici sau entităţi externe care încearcă să distorsioneze procesul electoral. Pe măsură ce turul doi se apropie, confruntarea dintre Nicuşor Dan şi George Simion se poartă nu doar în discursuri sau dezbateri, ci şi în videoclipuri virale, reţele de boţi şi statistici falsificate.
TikTok a devenit principala platformă de luptă digitală. Într-un comunicat recent, compania anunţă măsuri ferme pentru combaterea manipulării, inclusiv lansarea unui Centru Electoral dedicat României, bannere informative şi colaborări cu ONG-uri precum Funky Citizens. Campania de educaţie media vizează formarea unui public capabil să distingă între informaţie reală şi falsuri virale.
Sondajele fabricate şi mitul celor 45% de nehotărâţi – demontat de sociologul Remus Ştefureac, care estimează cifra reală la 15% – sunt folosite ca instrumente psihologice pentru a induce demobilizare sau falsa impresie că un candidat este deja învingător. Într-un climat în care 5% pot decide totul, asemenea distorsiuni devin periculoase.
Manipularea merge şi mai departe. Un raport european PROMPT arată că România este ţinta unor reţele false de influenţă care promovează teorii conspiraţioniste şi discurs extremist, folosind conturi false, deepfake-uri şi reţele coordonate. Exemplele sunt multiple: imagini editate cu Nicuşor Dan alături de personaje fictive, diploma de Bac falsificată distribuită de Marcel Puşcaş, sau clipuri xenofobe deghizate în glume.
Tot mai multe voci atrag atenţia asupra pericolului reprezentat de activitatea boţilor digitali. Nicuşor Dan a declarat că este victima unui atac masiv, după ce conturile sale au fost invadate de aprecieri şi distribuiri suspecte din Asia şi America Latină. Ironia este că această activitate poate duce chiar la suspendarea conturilor, algoritmii interpretând traficul anormal ca tentativă de manipulare.
Raportul TikTok pentru 2025 confirmă amploarea fenomenului. În 2024, au fost eliminate şase reţele clandestine de influenţă ce ţinteau utilizatorii români. Una dintre ele, formată din 27.000 de conturi false, susţinea mesajele AUR şi ale lui Călin Georgescu, care a reuşit să câştige primul tur în ciuda absenţei din sondaje. IP-urile reţelei duceau spre Turcia şi Rusia, potrivit informaţiilor din surse oficiale româneşti.
Confuzia e generalizată. Victor Ponta l-a acuzat pe Nicuşor Dan că i-a trimis boţi vietnamezi, dar analiza G4Media a arătat că aceştia, de fapt, îi creşteau vizibilitatea. În era digitală, diferenţa dintre boţii care atacă şi cei care "laudă" e tot mai greu de făcut.
Boţii moderni pot fi creaţi cu inteligenţă artificială şi pot păcăli cu uşurinţă algoritmii de promovare. Mulţi dintre ei nu generează videoclipuri, ci comentează masiv, influenţând subtil percepţiile. Aşa se creează o realitate paralelă, care poate convinge alegătorii nehotărâţi sau slab informaţi.
În acest peisaj digital, alegătorii au o misiune esenţială: să filtreze informaţiile, să verifice sursele şi să nu contribuie la propagarea falsurilor. Viralitatea nu înseamnă veridicitate. Iar alegerile din 2025 nu decid doar cine va fi următorul preşedinte, ci şi cât de pregătită este societatea să reziste în faţa manipulării digitale.
Responsabilitatea e comună – a platformelor, a instituţiilor, dar mai ales a cetăţenilor. Înainte de a distribui, e esenţial să ne întrebăm: cine are de câştigat dacă eu cred asta? Iar dacă vrem o democraţie reală, trebuie să începem prin a fi utilizatori conştienţi şi informaţi. Alegerile nu se mai câştigă doar la urne, ci şi în feed-ul nostru zilnic.
