Guvernul îşi va angaja răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi Recomandat

 
Joi, 16 Ianuarie 2020 17:20
Publicat în Politica
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Premierul Ludovic Orban a aprobat introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de lege de modificare şi completare a Legii 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, la propunerea ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela.

"Am luat decizia de a ne angaja răspunderea în faţa Parlamentului pe proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi. (...) Din punctul nostru de vedere, pentru a îmbunătăţi performanţa administraţiei locale, este vital ca primarii să fie aleşi de jumătate plus unu dintre cetăţenii dintr-o comunitate locală, pentru a putea avea cu adevărat legitimitatea de a pune în practică programele de dezvoltare şi pentru a avea capacitatea efectivă, pentru că existenţa unui tur doi presupune negocierea unei majorităţi în consiliile locale care permite aplicarea unui plan de dezvoltare", a explicat Ludovic Orban în deschiderea şedinţei de guvern din 16 ianuarie 2020.

Procedura angajării răspunderii

Angajarea răspunderii guvernului este o procedură parlamentară prin care, pentru a face faţă unei situaţii deosebite ce necesită măsuri urgente, dar care sunt de competenţa parlamentului, guvernul urmăreşte adoptarea unor proiecte de lege prin cererea sprijinului parlamentului, se arată în volumul "Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii" (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, 2004), citat de Agerpres.

Constituţia precizează că executivul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. 

Procedura angajării răspunderii implică două consecinţe: depunerea de către parlament a unei moţiuni de cenzură sau nedepunerea de către parlament a unei moţiuni.

O primă situaţie este cea în care parlamentul depune o moţiune de cenzură în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege (în cazul de faţă). Dacă această moţiune este votată, atunci guvernul se consideră demis. În situaţia în care guvernul nu a fost demis prin moţiunea de cenzură depusă, proiectul de lege pe care şi-a asumat guvernul răspunderea se consideră adoptat. 

A doua situaţie este cea în care parlamentarii nu depun moţiune de cenzură şi atunci proiectul de lege se consideră adoptat. 

În acest context, procedura angajării răspunderii guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, adică nu prin dezbaterea legii în cadrul procedurii legislative ordinare, ci prin dezbaterea unei problematici politice legate de rămânerea la guvernare sau demiterea guvernului, se mai arată în volumul "Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii". 

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu