Atât planta, cât şi fructele căpşunului sunt bogate în apă, săruri de potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, sodiu, vitamine (C, B1, B2, E), acid salicilic, acid elagic, acid pantotenic, proteine, zaharuri (predomină levuloza, un tip de zahar ce face şi permite consumarea lor de către diabetici, precum şi fructoză, sorbitol şi xilitol). Am să vorbesc şi de anumite principii bioactive conţinute de căpşuni, cum ar fi: antocianinele (cianidine, pelargonidine) flavonoizi, acizi hidroxibenzoici, acizi hidroxicinamici, taninul şi revseratrol. Mai multe studii au confirmat că aceşti fitonutrienţi din conţinutul căpşunilor conlucrează într-un mod sinergic pentru a oferi organismului beneficii cardiovasculare. Printre efectele căpşunilor, demonstrate de cercetători în urma unor studii realizate pe o perioadă de cel puţin o lună, care au presupus consumul de 1-3 ceşti de căpşuni pe zi, se enumeră, de exemplu, efectul puternic antioxidant. Căpşunile reduc nivelul de colesterol din sânge, au efecte benefice pe circulaţia periferică, cerebrală, sunt antiinflamatoare.
Indicaţii terapeutice
Căpşunile sunt indicate în: inflamaţia cronică, stresul oxidativ, lipsa antioxidanţilor din organism toate aceste sunt de cele mai multe ori factorii principali care stau la baza dezvoltării unui cancer. Căpşunile au o serie întreagă de proprităţi graţie cărora consumul de căpşuni poate să diminueze riscul apariţiei următoarelor tipuri de cancer: de sân, de colon, cervical şi esofagian. Printre fitonutrienţii conţinuţi de căpşuni s-a demonstrat că acidul elagic luptă cel mai eficient împotiva cancerului prin diminuarea activităţii enzimelor răspunzătoare de producerea inflamaţiei. Cu alte cuvinte, proprietatea antiinflamatoare a căpşunilor duce la o reducere a riscului apariţiei cancerului, pentru că la baza apariţiei cancerului, de regulă, stă procesul inflamator.
Consumul de căpşuni este recomandat şi în caz de: reumatism, afecţiuni renale, gută, astenie, anemie, parazitoze intestinale, hipertensiune arterială, hemoroizi, hemoragii uterine, nefrite, seboree, ulcer gastric, tulburări hepatobiliare. Căpşunile sunt foarte bune în tratarea eczemelor, combaterea insomniilor, obezitate, acnee. Se recomandă 2-3 zile pe săptămână în care, pe lângă o dietă uşoară (fără grăsimi şi carne), se pot consuma 3 porţii de 150 de grame de căpşuni dimineaţă, la prânz şi seara.
Căpşunile trebuie mâncate ca o masă, separat, nu combinate cu proteine şi făinoase.
În ce situaţii este contraindicat consumul de căpşuni
Căpşunile conţin substanţe alergene şi, mai mult decât atât, acei sâmburei micuţi din căpşuni pot fi un factor alergen puternic. Persoanele care suferă de alergii sau urticarie, mai ales copiii mici, trebuie să consulte specialistul înainte de a mânca în scop curativ căpşuni. O persoană care se ştie că prezintă un fond alergic, dar care doreşte să ţină o cură cu căpşuni, trebuie să întrebe un medic specialist dacă poate să facă acest lucru.
Persoanele cu diabet pot consuma căpşuni, acestea având indicele glicemic relativ scăzut. Diabeticii pot consuma cel mult 300 grame pe zi la gustări şi, bineînţeles, în limitele impuse de dietă. Fiecare persoană cu diabet are o dietă anume, un anumit număr de carbohidraţi pe care trebuie să-l consume zilnic.
