Mulţi copii de vârstă şcolară ar putea fi diagnosticaţi în mod eronat cu sindromul ADHD (deficit de atenţie / tulburare hiperkinetică), comportamentul lor explicându-se, în realitate, prin faptul că sunt mai mici ca vârstă şi, deci, mai puţin maturizaţi decât colegii lor de clasă, indică un studiu realizat de cercetători de la University of British Columbia (UBC), publicat în Canadian Medical Journal.
Potrivit studiului, preluat de Xinhua, copiii născuţi în luna decembrie au o probabilitate cu 39% mai mare să fie diagnosticaţi cu ADHD decât cei veniţi pe lume în ianuarie. Totodată, ei au şi o probabilitate mai ridicată cu 48% de a fi trataţi cu medicamente împotriva acestui sindrom. Medicamentele pot avea însă efecte negative asupra copiilor, precum tulburări de somn, risc crescut de incidente cardiovasculare, încetinirea ritmului de creştere, spun autorii. "Studiul nostru sugerează că elevii mai mici, mai puţin maturi, sunt greşit diagnosticaţi şi trataţi. Este important să nu îi expunem pe copii unor potenţiale efecte negative ale diagnosticării nenecesare şi folosirii de medicamente", a explicat Richard Morrow, conducătorul studiului.
Potrivit cercetătoarei Jane Garland, studiul ridică "întrebări interesante pentru medici, profesori şi părinţi". Ea propune ca, în procesul de evaluare, să se acorde mai multă atenţie vârstei relative a copiilor faţă de clasa în care se află, dar şi comportamentului lor în afara şcolii.
Cercetătorii au analizat o cohortă de 937.943 de copii, care aveau vârsta între 6 şi 12 ani în momentul includerii în studiu, desfăşurat pe o perioadă de 11 ani.
