Recunoscut pentru proprietăţile nutriţionale, fisticul, alături de nuci, migdale şi caju, parte a unui meniu sănătos, reprezintă o sursă bună de proteine, grăsimi şi minerale.
Fisticul (Pistacia vera) este un arbust din familia Anacardiacea, care aparţine genului Pistacia, ordinului Sapindales. Este originar din Asia, în special, din Iran şi Irak. Dovezile arheologice datează folosirea fisticului de către om, încă din anul 6000 î.Hr. Astăzi, în afară de Iran, Irak şi Siria, fisticul este cultivat în multe ţări, precum Statele Unite ale Americii, Australia, Turcia, China — printre altele—, pentru fructele sale care poartă acelaşi nume.
Este un copac cu o coroană largă, stufoasă, frunze lungi şi penate de 10-20 cm lungime. Fisticul este cultivat în livezi, creşte lent, iar arborele are nevoie de 7-10 ani ca să înceapă să producă şi abia după 15 sau 20 de ani ajunge la producţia maximă. El poate atinge 10 m înălţime. În condiţii favorabile trăieşte şi produce timp de secole, potrivit site-ului www.crfg.org. Fisticul ar trebui să fie plantat într-o zonă însorită. Este rezistent la temperaturile ridicate de vară şi foarte tolerant la secetă, dar nu îi prieşte umiditatea excesivă.
Plantă dioică, arborele de fistic dispune florile masculine şi feminine (mai mari decât cele masculine), care sunt prezente în arbori de fistic diferiţi. Florile sunt mov, mici. Fructele au formă de drupă, cu o lungime de maximum 2,5 cm. Sămânţa verde, comestibilă, este învelită într-o capsulă lemnoasă, acoperită de o membrană de culoare roşiatică, potrivit informaţiilor de pe site-ul gradina.acasa.ro. Nu este sezonier, seminţele de fistic sunt disponibile pe tot parcursul anului.
Fructul arborelui de fistic are o valoare culinară deosebită. Există mai multe specii de Pistacia, dar boabele de fistic adevărat (Pistacia vera) se deosebesc de celelalte prin dimensiunea lor (sunt mai mici), prin coajă (este mai puţin tare) şi prin aroma puternică de turpentină. Pentru a păstra fisticul o perioadă mai îndelungată se foloseşte o metodă de tratare cu sare. Stocarea în pungi de plastic, în frigider, poate fi o soluţie pentru cel puţin patru până la şase săptămâni. Congelate, fructele vor dura luni de zile.
În compoziţia fructelor de fistic se regăsesc proteine, calciu, potasiu, fosfor, magneziu, carbohidraţi, zaharuri, grăsimi, vitamina A, dar şi alte vitamine, tiamină, riboflavină, niacină.
Fisticul reprezintă o sursă bogată de energie prin caloriile pe care le conţine, în plus, cantităţile mari de acizi graşi mononesaturaţi, precum acidul oleic şi antioxidanţii sunt foarte benefice pentru sănătate. Consumul regulat de fistic în dietă poate ajuta la scăderea colesterolului rău (LDL) şi la creşterea nivelul de colesterol bun (HDL) în sânge, determinând reducerea riscul de accident vascular cerebral. Uleiul de fistic are culoarea chihlimbarului, este bogat în vitamina E, uşor de asimilat de către organism, benefic pentru sănătate, cu o aromă specială, foarte puternică, el poate fi folosit în salate, alături de andive, salată verde, pătrunjel, sfeclă roşie şi datorită gustului plăcut.
Uleiul extras din boabe de fistic ajută la protejarea pielii ferind-o de de uscare. Este, de asemenea, utilizat ca ulei de bază în medicamentele tradiţionale, în terapia de masaj, aromoterapie, în produsele farmaceutice, precum şi în industria cosmetică. Uleiul de fistic este folosit la masajul pielii, catifelează, redă supleţea dermei, intră uşor in piele, oferind elasticitate pielii.
Făcând din fistic o parte componentă a meselor zilnice, asigurăm o bună parte din necesarul în vitamina E pentru organism, care protejează celulele nervoase, reduce riscul de Parkinson, contribuie la regenerarea celulară, încetineşte procesul de îmbătrânire, reglează activitatea muşchilor, are efect diuretic, înlătură respiraţia urât mirositoare, scade nivelul glicemiei prin conţinutul ridicat de carbohidraţi.
Fisticul conţine o cantitate importantă de fier de care organismul nostru ere nevoie pentru a susţine un sistem imunitar sănătos, pentru a preveni oboseala şi pentru a stimula formarea celulelor roşii din sânge. Conţinut ridicat de cupru, ajută la absorbţia mai mare a fierului în organism din surse alimentare, determinând crearea de condiţii pentru combaterea anemiei.
Fisticul furnizează, de asemenea, mai mulţi nutrienţi, fiind recomandat în tratamentul adjuvant al ulcerului gastric, arterioscleroză, boli cardiovasculare, convalescenţă, fiind indicat pentru copii în perioada de creştere.
Acizii graşi omega-3 prezenţi într-o porţie de fistic poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale, poate regla bătăile inimii şi poate reduce, de asemenea, riscul de a suferi de boli de inimă. Un articol 2008 publicat în "American Journal of Clinical Nutrition" constată că un consum regulat de fistic poate reduce riscul de boli cardiovasculare, în special, prin reducerea colesterolului, potrivit ajcn.nutrition.org. Pe de altă parte, lipsa sodiului îl face diferit de alte fructe cu coajă lemnoasă, precum alunele sau nucile pecan, fiind foarte benefice pentru persoanele care suferă de hipertensiune arterială.
Unul dintre celelalte beneficiile pentru sănătate ale fisticului sunt fibrele dietetice, care ajută la a avea o digestie armonioasă a produselor alimentare.
