Copiii şi adolescenţii care consumă regulat iaurt au un aport caloric şi de grăsimi mai redus, un aport crescut de calciu, potasiu şi vitamina D, valori mai mici pentru indicele de masă corporală, circumferinţa taliei şi mărimea pliului subscapular, susţin specialiştii.
Această concluzie a medicilor a venit în contextul în care obezitatea infantilă se află în creştere în întreaga lume, după cum arată un plan de acţiune recent al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Potrivit nutriţioniştilor şi diabetologilor, obezităţii infantile îi sunt asociate probleme serioase de sănătate, ce nu ar trebui ignorate: rezistenţa la insulină şi diabetul de tip 2, sindromul cardiometabolic, efectul pro-inflamator, ficatul gras cu risc de fibroză şi complicaţii, predispoziţia crescută la astm în forme severe, efectul imunosupresiv, riscul crescut de scleroză multiplă şi boală malignă la maturitate, tulburări psihologice şi altele, dezvoltate în copilărie sau, ulterior, ca adult.
''Obezitatea în rândul copiilor este o preocupare importantă pentru specialiştii din întreaga lume. Această afecţiune este un factor de risc pentru apariţia unor complicaţii şi boli grave, precum diabetul de tip 2, chiar şi în rândul populaţiei foarte tinere. În Statele Unite, în urmă cu un deceniu, mai puţin de 3% din cazurile de diabet nou descoperite la adolescenţi erau de tip 2, în timp ce în prezent ponderea acestora a crescut la 45%. Combinată cu un program susţinut de mişcare, alimentaţia adecvată este prima şi cea mai eficientă soluţie pentru scăderea prevalenţei obezităţii, iar consumul zilnic de lactate şi îndeosebi de iaurt este o necesitate la orice vârstă, beneficiile acestui consum fiind demonstrate în studii recente efectuate la copii şi adolescenţi'', a declarat dr. Cornelia Bala, preşedintele Asociaţiei Române a Educatorilor în Diabet (ARED), potrivit unui comunicat remis presei.
Prof. dr. Nicolae Hâncu atenţionează asupra faptului că informarea părinţilor în privinţa nevoilor nutriţionale specifice copiilor şi adoptarea de obiceiuri alimentare sănătoase de la o vârstă fragedă sunt cruciale.
Astfel, în perioada de creştere, acumularea de calciu în organism ajunge de la cca 25 g la naştere până la 1.100 — 1.200 g la adolescent, ritmul de creştere şi mineralizare a sistemului osos fiind mai mare decât cel al masei corporale. De aceea, asigurarea necesarului de calciu şi vitamina D în alimentaţia copilului şi a adolescentului este de o importanţă capitală pentru ca acesta să devină un adult sănătos.
''Acţiunile de promovare a unei diete echilibrate şi a unui stil de viaţă activ, în ţări precum Franţa, Anglia şi Statele Unite, au stopat creşterea prevalenţei obezităţii sau a excesului ponderal la copii, dar încă nu s-a reuşit reducerea acestor probleme. Raportul dintre conţinutul de nutrienţi esenţiali şi aportul caloric este un criteriu obiectiv în evaluarea calităţii nutriţionale a alimentelor. În clasificarea celor mai valoroase alimente recomandate a fi consumate zilnic de către copii şi adolescenţi, în fruntea listei se află fructele şi legumele, urmate de lapte şi iaurt, acestea din urmă fiind surse naturale de proteine de foarte bună calitate, calciu, potasiu, zinc, fosfor, vitamine din grupul B — nutrienţi foarte importanţi în dezvoltarea organismului şi în menţinerea unei bune sănătăţi. În plus, iaurtul conţine bacterii lactice de fermentare şi alte bacterii probiotice, al căror rol benefic la nivel digestiv este clar demonstrat'', a susţinut prof. dr. Nicolae Hâncu, citat în comunicat.
Datele de consum alimentar arată că, pe parcursul unui an, un român consumă, în medie: 21 kg zahăr în formă pură sau din produse zaharoase, 74 kg fructe (conţinând 7 kg zaharuri), 7,3 kg de iaurt (simplu şi cu fructe, care contribuie cu 0,5 kg zaharuri, incluzând şi lactoza naturală din lapte), 16 kg grăsimi (uleiuri vegetale, margarină, untură şi unt) şi nu mai puţin de 90 litri de bere şi 154 litri de băuturi răcoritoare îndulcite (cu un aport de aproximativ 12 kg de zahăr).
Conform unui studiu comandat de compania Danone, 17% dintre copiii preşcolari (3-6 ani) nu iau micul dejun. Un alt studiu realizat la nivel european asupra adolescenţilor cu vârsta cuprinsă între 13-17 ani a arătat că 46% dintre aceştia nu iau micul dejun. Potrivit studiului, deşi trei sferturi dintre români declară că gustarea lor preferată o reprezintă fructele, în realitate gustările cele mai consumate de către copii şi adolescenţi sunt biscuiţi şi dulciuri (40%), fructe (25%) şi doar 9% produse lactate.
