Limeta cunoscută, la noi, ca lămâia verde (Citrus aurantifolia) face parte din familia Rutaceae, fiind o specie din genul Citrus. Este un copac de înălţime mică, veşnic verde, specific zonei tropicale din Asia.
Arborele creşte până la 5 m înălţime şi are ramurile, spinoase, dense şi neregulate. Frunzele sunt mici de culoare verde închis şi sunt plăcut parfumate. Florile sunt alb-gălbui. Fructele, singure sau grupate, sunt mici (2,5-5 cm diametru), suculente, foarte acide şi parfumate. Au coaja lucioasă şi verde atunci când sunt tinere, galben-deschis când sunt mature, având o grosime de 1,5-3 mm. Florile şi fructele apar pe tot parcursul anului, dar sunt mai abundente din mai până în septembrie, în emisfera nordică. Fructele sunt recoltate aproape întotdeauna necoapte (verzi) şi sunt consumate înainte de a atinge starea de coacere (galbene). Pulpa este galbenă-verzuie.
Limeta are un conţinut bogat de vitamina C, şi cantităţi importante de calciu, potasiu, tiamină, vitamina A, zahăr, fier, niacină, vitamina B, fosfor, riboflavonoină, proteine şi uleiuri esenţiale.
Fructele sunt consumate crude sau fierte, folosite ca arome sau transformate în jeleuri, sucuri, gemuri sau marmelade. În bucătăria persană, lămâia verde este uscată şi folosită la gătit. Frunzele sunt, uneori, folosite drept condiment în mâncăruri, potrivit www.pfaf.org.
Din punct de vedere medical sunt utilizate diferite părţi ale plantei. Din cele mai vechi timpuri, infuzia din frunze era băută împotriva durerilor de cap şi a răcelilor, iar rădăcina era utilizată în cazul hemoragiilor şi a bolilor venerice. Uleiul esenţial extras din coaja fructului este utilizat şi în prezent, pe scară largă, în prepararea de băuturi răcoritoare, uleiuri pentru corp, produse cosmetice, paste de dinţi, deodorante, apă de gură şi alte produse.
Beneficiile aduse sănătăţii prin consumul fructului includ pierderea în greutate, îmbunătăţirea digestiei, precum şi tratarea tulburărilor respiratorii, a ulcerului, a gutei, a astmului, alergiilor, îngrijirea articulaţiilor, a pielii şi a ochilor etc.
Conţinutul mare de vitamina C a făcut ca limeta să fie cunoscută ca un remediu în prevenirea şi tratamentul scorbutului, boală care este cauzată de o deficienţă de vitamina C.
Sucul obţinut din lămâia verde şi uleiurile esenţiale pe care le conţine sunt foarte benefice pentru piele atunci când sunt consumate sau aplicate extern. Reîntinereşte pielea, o protejează împotriva infecţiilor şi reduce mirosul corpului datorită prezenţei cantităţii mari de vitamina C şi a flavonoizilor.
Limeta stimulează sistemul digestiv şi creşte secreţia sucurilor digestive şi a acizilor biliari. Concentraţia mare de flavonoide stimulează, de asemenea, mişcarea peristaltică. Acesta este motivul, de fapt, pentru care a devenit o practică tradiţională în India şi diferite ţările învecinate, ca la mesele de prânz şi cină să fie consumată o limetă, potrivit www.organicfacts.net.
Un suc concentrat de lămâie verde cu sare, acţionează ca un purgativ excelent, fără efecte secundare. Limeta conţine compuşi unici, pe nume limonoizi, care au un puternic efect anticancer. Consumarea frecventă a sucului de lămâie verde cu apă, ajută la prevenirea cancerului de sânge, stomac şi colon.
Potrivit American Diabetes Association, lămâile verzi, alături de alte fructe citrice sunt considerate super-alimente pentru persoanele cu diabet zaharat. În principal, nivelul ridicat de fibre solubile din compoziţia lămâilor verzi fac din acestea un ajutor ideal în reglarea absorbţiei de zahăr în sânge.
Una dintre multele cauze ale artritei este excesul de acid uric, care se acumulează în organism. Acidul citric din fructele citrice, precum lămâile verzi, este un solvent în care acidul uric se poate dizolva. Acestea, în general, au proprietăţi anti-inflamatorii şi pot fi folosite pentru o serie de probleme ce cauzează inflamaţii.
Sucul de lămâie verde poate reduce febra, graţie cantităţii mari de vitamina C pe care o conţine.
De asemenea, conţinutul ridicat de potasiu al limetei este foarte eficient în îndepărtarea substanţelor toxice care se depun în rinichi şi vezica urinară. Proprietăţile dezinfectante ajută, de asemenea, la vindecarea sistemului urinar, luptând împotriva infecţiilor şi a blocajelor cauzate de depozitele de calciu de la nivelul tractului urinar.
Ceea ce recomandă lămâia verde, în numeroase afecţiuni, este faptul că aceasta nu are efecte secundare negative.